Jul 12 2019

Noul vocabular politic

Vitalie Sprînceană

Acum că oligarhii Șor și Plahotniuc au fugit din țară (ridicol de ușor), că s-a descoperit că au multiple cetățenii (Plahotniuc e rus, român, moldovean și ceh), că la etapa reținerilor și sechestrelor pe active s-a văzut că majoritatea activelor au fost evacuate în ofșor iar în Moldova au rămas doar cîteva colibe de lux, am putea folosi asta ca o lecție de educație politică globală și să învățăm cîteva realități noi.
Că oligarhii locali erau conectați la o o serie de circuite financiare globale (paradisuri fiscale, jurisdicții anonime, firme fantomă), deci sînt parte a unui sistem global viciat.
Că există o întreagă serie de măsuri, proceduri și instrumente care fac ca, și la nivel global, relațiile de putere să fie în avantajul celor bogați (pentru care există o ditamai rețea de facilități și posibilități). Protecția investițiilor, secretul afacerilor – ele sînt uneori nume frumoase pentru practici semi-criminale. Moldovenii ordinari se înghesuie la consulate pentru a obține o cetățenie oarecare, în timp ce alde Plahotniuc au cîte 4-5, pe nume diferite.
Că această oligarhie globală (susținută în alte părți și de o importantă putere corporativă) privește statul, de cele mai multe ori, ca un instrument ce poate fi cooptat și utilizat (sau chiar subordonat) în scopul maximizării profitului, în detrimentul celor mulți și a interesului public. Dacă ați citit istorii cu Chevron care taie păduri nepedepsit în america de sud, utilizind politicieni corupți, atunci adăugați la această istorie și un Plahotniuc care folosea nepedepsit vamă, fisc și alte instrumente publice pentru a-și spori banii în buzunar…
Pentru început ar trebui să introducem în vocabularul nostru aceste cuvinte…


Feb 1 2019

Fii gîndac…gîndește.

Vitalie Sprînceană

Trebuie s-o zic (chiar dacă e vorba de oameni care-s apropiați și aliați în niște lupte): campania ”Nu fi gîndac, votează” îmi dă frisoane…Și fiori reci. Și o găsesc tare problematică. 
Primo, oamenii nu votează nu doar din motivul că nu se interesează de politică. Dimpotrivă, uneori ei nu votează tocmai pentru că se interesează de politică și o fac pentru a-și exprima un protest. 
Doi, votul negîndit nu e mult mai bun, ca rezultat, decît absenteismul. 
Trei, sesizez accente oleacă …fasciste. Faptul că alți oameni au un alt comportament – merg la vot, ori nu merg la vot, susțin pe cineva ori pe altcineva nu-i face nici suboameni, nici animale. Azi îs gîndaci oameni care nu votează. Mîine îs gîndaci cei care nu vorbesc nu știu ce limbă. Pe urmă îs gîndaci cei care se îmbracă altfel și tot așa … Haideți fără gîndaci. Hai să nu dăm foc la casa în care urmează să trăim și după alegeri. 
Patru, apelul ”nu fi gîndac” nu este o invitație la discuție ci o invitație la reacție emoțională (să ne înjurăm și să ne batem și să ne scuipăm). Asta nu ne ajută să distingem între platforme politice, jucători ascunși și actori deghizați. 
Cinci, hai ș-om vota și pe urma ne gîndim – asta nu e strategie politică. Și au mai fost campanii similare, la fel de ”eficiente”. #Făunbinețării, de exemplu. Știm cu ce s-a terminat. Cu Plaha în vîrful tronului. 
Șase, PD e interesat de votul nostru doar din motivul că vrea să-și legitimeze lovitura de stat din 2016. Poate absenteismul ar fi un mod de a le arăta că strategia lor nu o să treacă. Poate mobilizarea masivă anti-PD ar fi un alt mod. Dar ambele trebuie discutate. 
și tactici de genul ”nu fi gîndac, votează”, ”fă un bine țării”, ”ascunde pașaportul bunicii”, ”mai puține secțiuni în x sau y” nu sînt soluții, ci parte a problemei.


Jan 27 2019

Sate violente cu bătrîni și bătrîne

Vitalie Sprînceană

De cîteva zile văd, prin buletinele știri, că se întîmplă tot mai multe cazuri cînd cupluri de bătrîni din sate sînt jefuiți, bătuți etc (un caz la Soroca, altul la Drochia etc).
În satul meu, Coropceni, acum cîțiva ani era ”activ” un violator ”specializat” în bătrîne pe care poliția nu l-a mai găsit (poate nici nu l-a căutat, că îs prinși să monitorizeze proteste)…
Satele devin tot mai mult zone de violență, mai ales asupra bătrînilor, femeilor singure etc.


Jan 19 2019

Selfie cu popi și morți

Vitalie Sprînceană

A venit vremea pozelor pe facebook cu popi ce spovedesc oameni aflati pe moarte.
Care-i sensul acestei imagini? Femeia asta tre sa moara fericita pentru ca o sa apara in selfieul lui Valuta? 
Ce urmeaza? Selfiuri de linga groapa ori de pe marginea sicriului si cu mesaje de genul: mortului i-o mers, apare pe facebook. 
Sincer, Dumnezeu, daca exista, nu are gust: cum sa ai asemenea slujitori?


Jan 6 2019

Viniete de iarnă (Coropceni, 2019)

Vitalie Sprînceană

Toată ziua a nins. Ninge și acum. Ninge calm, fără grabă.
În sat ninsoarea înseamnă mult: ea aduce un fel de căldură (oximoron, evident) și liniște. Și pace. Ninge egalitar, peste tot: peste casele la care a venit cineva, ninge peste casele în care nu a venit nimeni, ninge și peste casele în care nu mai trăiește nimeni demult. Ninge peste prietenii, peste dușmănii, peste indiferențe, peste veselie.
A nins în ajunul Crăciunului și aceste două lucruri puse laolaltă – Crăciun și ninsoare – produc un fel de efect de calm și … liniște.
A nins și peste casa primarului (care a trecut recent de la un partid trecut pe la guvernare la un partid care se află acum la guvernare). A nins și peste casele oamenilor de dreapta, și peste casele oamenilor de stînga, și peste casele celor indeciși…
A nins și peste ”barul” din sat care nu dă bonuri fiscale. Mă rog, ei bat în casă o anumită sumă (de ordinul a cîteva mii de lei) iar restul îi trec așa, pe alături de aparatul de casă… E păgubit statul de mii de lei impozite dar…cine stă să numere acum bani. Mai ales că asta se întîmplă de ani de zile peste tot în țară. Mai ales că se întîmplă cu știrea organelor fiscale de la raion care…au și ele partea lor.
A nins și peste camioneta magazinului social ambulant al lui Șhor, care vine în fiecare duminică în centrul satului, pe locul fostului magazin alimentar de stat (construit în vremea sovietică și care nu mai lucrează demult) și vinde produse ”sociale” (în sensul de mărfurile cele mai utilizate – crupe, pîine, conserve, mezeluri) la prețuri ”sociale” (în sens de prețuri scăzute). Nu știu cum funcționează, din punct de vedere legal, acest magazin-caravană. Oamenii oricum merg acolo să-și ia diverse lucruri: salam, pîine etc. E mult mai ieftin, iar într-un sat sărac cuvîntul ”ieftin” e cel care deschide uși și pune oameni în mișcare… Clar că magazinul ambulant al lui Shor crează competiție neloială magazinelor din sat. Într-o altă lume probabil lucrurile ar funcționa altfel. Nu și în Moldova. (Nu mă apuc să apăr capitalismul dar…parcă ar fi cazul să fie un fel de concurență loială dacă tot e economie de piață).
Ninge…peste toate ninge.


Jan 4 2019

Despre extractivismul științelor sociale

Vitalie Sprînceană

Interesantă (și foarte tulburătoare) idee întîlnită în ultima carte a lui Boaventura de Sousa Santos ”The End of the Cognitive Empire: The Coming of Age of Epistemologies of the South” despre extractivismul care este caracteristic științelor sociale moderne: ele extrag cunoaștere, informație sau opinii de la subiecți (prin chestionare, experimente, anchete, interviuri) pe care le trec apoi prin diverse filtre și le prezintă ca fiind cunoaștere științifică.
Populațiile care oferă această cunoaștere primară, din care este ulterior construită cunoașterea științifică, nu rămîn cu nimic.
În contrast, Santos propune o metodologie în care cunoașterea are loc împreună cu subiectul în loc de cunoașterea despre subiect.


Dec 28 2018

#ContraCultura cu pauză…

Vitalie Sprînceană

Prieteni și prietene, emisiunea #ContraCultura își ia o pauză. 
După un an și jumătate și peste 40 ediții simt că e nevoie să fac o întrerupere: vreau să mai reflectez, să încerc și alte lucruri. 
Poate ne revedem din nou din toamnă. 
Am nevoie de o schimbare. 
Vă mulțumesc că ați fost alături.