Apr 21 2016

Amenajarea străzii pietonale 31 august.

Vitalie Sprînceană

Împreună cu un grup de arhitecți am participat la un concurs național de arhitectură și urbanism de revalorizare a spațiului public din zona centrală a capitalei (zona adiacentă Circului precum și o porțiune a străzii 31 august), organizat de Primăria municipiului Chişinău, în parteneriat cu Ambasada Franţei din Republica Moldova și Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor.

Ceremonia de premiere a avut loc marți, 19 aprilie, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
Proiectul nostru, care a presupus amenajarea unei porțiuni a străzii 31 august, a obținut premiul I (felicitări nouă!).

Întrucît au fost mai multe solicitări de a-l face public pentru cei care nu au putut ajunge la ceremonie/la expoziția propiectelor de la Muzeul Național de Istorie, fac acest lucru aici:

 

imaginile pot fi vizualizate în rezoluție mare pe adresa: http://s1162.photobucket.com/user/sprinceana/library/amenajare%20strada%20pietonala

Aici și descrierea conceptuală a proiectului:

CONCURS DE SOLUŢII: AMENAJAREA ZONEI PROTEJATE, str. 31 AUGUST 1989, în perimetrul str. A. PUŞKIN şi str. M. CEBOTARI – SPAŢIU PIETONAL

Oraşul Chişinău nu dispune, la moment, de o reţea de spaţii pietonale, în oraş existînd mici porţiuni separate (aleea de pe bd. Mircea cel Bătrîn, aleea de pe str. Grigore Vieru cuplată deja cu str. E. Doga), care însă nu sunt legate între ele şi funcţionează ca ”insule pietonale izolate”. De asemenea, ca o consecinţă a exploziei numărului de automobile în oraş precum şi inadecvarea infrastructurii rutiere pentru un asemenea flux de maşini, calitatea infrastructurii pietonale – trotuare, scuaruri – a scăzut considerabil.
În acest sens, proiectul de amenajare a unei străzi pietonale pe str. 31 august 1989 în intervalul str. Maria Cebotari str. Al. Puşkin, vine să soluţioneze cîteva nevoi.
În primul rînd, să amenajeze un spaţiu pietonal public, accesibil şi incluziv.
În al doilea rînd, să ofere un spaţiu pietonal ce ar fi deschis şi cu potenţial de dezvoltare în toate direcţiile aşa încît pe viitor să fie posibilă conectarea sa cu alte segmente pietonale pînă la construcţia unei reţele de străzi şi alei pietonale la nivelul întregului oraş.
În al treilea rînd, să ofere un spaţiu public democratic şi incluziv în care ar încăpea şi de care s-ar bucura toate grupurile sociale, indiferent de religie, etnie, dizabilitate, vîrstă ori statut social.

Proiectul nostru are la bază următoarele principii:

– Proiectul e organizat în jurul metaforei „străda pietonală ca un rîu”. Justificarea metaforei rîului e următoarea: toate aşezările umane majore au apărut în preajma unor ape (la fel şi Chişinăul), iar rîurile joacă un rol esenţial în viaţa oraşelor. Considerăm că amenajarea pietonală propusă ar putea deveni un rîu pietonal urban în jurul căruia şi de la care s-ar dezvolta viaţa comunitară urbană.
– Un spaţiu pietonal deschis şi dinamic, cu potenţial de extindere şi conectare la alte spaţii pietonale din oraş.
– Un spaţiu pietonal care ar fi şi un spaţiu public egal şi democratic, care acceptă, încurajează şi tolerează diferenţa şi care aparţine tuturor.
– Un spaţiu pietonal care acomodează varii interese ale orăşenilor – de recreere, de socializare, de consum, de cultură şi educaţie şi care pune accent pe activităţi de interes comun ce contribuie la creşterea solidarităţii comunităţii.
– Un spaţiu pietonal ce se constituie cu minime investiţii financiare, minime intervenţii arhitecturale (nu presupune construcţii capitale sau altă infrastructură costisitoare) şi care mizează pe valorificarea infrastructurii existente. Vedem acest lucru prin: valorificarea potenţialului clădirilor şi scuarurilor existente şi sporirea acestui potenţial prin deschiderea instituţiilor publice amplasate în acest segment (Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul Naţional de Artă a Moldovei, Biblioteca Naţională, Palatul Naţional); valorificarea scuarurilor verzi – Grădina Publică ”Ştefan cel Mare şi Sfînt” etc.
– Un spaţiu pietonal ce încurajează diversitatea – diversitatea formelor de comportament, diversitatea grupurilor sociale, diversitatea formelor de activitate etc.
– Un spaţiu pietonal ”neplanificat” în care are loc întîmplarea, inovaţia, supriza, imprevizibilul, şi care să fie adaptabil, cu minime intervenţii, unor nevoi şi uzuri viitoare.
– Protejarea spaţiului verde existent şi dezvoltarea lui ulterioară pentru a acomoda necesităţile unui spaţiu pietonal viu, dinamic şi activ. – Asigurarea accesului gratuit la bunuri comune fundamentale – apă potabilă, wc – pentru a transforma acest spaţiu public în unul cu adevărat democratic şi incluziv.

Colectivul de autori:

arhitect BOROZAN Ina (Laborator de arhitectură MIEZ)
arhitect DELEANU Toma (DT-architektur buro)
arhitect MOLDOVAN Vlad
sociolog/filosof SPRÎNCEANĂ Vitalie (Oberliht)
artist/curator US Vladimir (Oberliht)
arhitect VATAMANIUC Andrei (Laborator de arhitectură MIEZ)
arhitect VREDNIC Stanislav


Apr 18 2016

Roger Gladei: ajutăm afaceriștii cu intenții dubioase

Vitalie Sprînceană

Întrucît presa moldovenească (atîta cîtă este!) scrie cel mai des la modul negativ despre tagma avocaților din Moldova (despre unii din ei că ar duce un mod de viață foarte extravagant și luxos, iar despre alții că ar apăra interesele unor oameni nu tocmai curăței), ultima a decis să-și construiască…o presă proprie. Adică un portal mediatic – BizLaw.md – în care nu e nevoie să respecți chițibușuri de genul: informare din cîteva surse, documentare prealabilă, întrebări incomode…
Rezultatul e un fel de ”pagină de adulare” a avocaților…
Un studiu de caz: interviul cu Roger Gladei, care conduce casa de avocatură „Gladei și Partenerii”

Titlul e bombastic și patetic și sugerează cît de etică e compania lui Roger Gladei care nu ar lucra cu off-shore-uri și nici cu ”afaceriști cu intenții dubioase”.
Urmează un șir de întrebări cu caracter laudativ-interogativ, după calapodul: vai, dar cum vă reușește să fiți atît de buni? care e rețeta succesului? de ce sunteți cei mai buni?
Într-o altă lume, pe o platformă mediatică ce ar face jurnalism și nu ”elogii regizate”, dl Gladei ar fi avut parte de alte întrebări.
De exemplu, cum se face că, dacă compania Gladei și Partenerii e atît de etică pe cît pretinde, unul dintre avocații parteneri, Vitalie Ciofu, apără interesele companiei ÎCS FinparInvest SRL (ce aparține oligarhului Vlad Plahotniuc) în dosarul imoral (și ilegal) ce ține de Cafeneaua Guguță – intenția lui Plahotniuc de a construi un hotel de 16 etaje în Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfînt (toată istoria e aici)?
(Avocatul ”etic” Vitalie Ciofu a mai fost implicat în alte cîteva dosare cu răsunet ale lui Plahotniuc: Parcul La Izvor, Gemenii etc.)
Să mai adaug că FinparInvest e o companie off-shore cu capitaluri ce provin de pe adrese din Cipru, SUA, Marea Britanie, Olanda și Belize?
Într-o lume a presei normale și titlul articolului ar fi fost altul:

 


Apr 18 2016

Rezistența politică…în toaletă

Vitalie Sprînceană

Am văzut la Lvov (în românește cică o fi Liov) cam peste tot ruloane de hîrtie igienică cu chipul lui Putin și inscripția ”птн пнх” (GTFO ar fi abreviatura cea mai apropiată în engleză).
Ruloanele igienice cu Putin au apărut în Ucraina după ce Rusia a anexat Crimeea și a creat două republicuțe nerecunoscute în estul Ucrainei (deși, practica, desigur nu e o invenție ucraineană – în alte părți ale lumii se vinde demult hîrtie igienică cu Ben Laden, George Bush, Hillary Clinton, Obama etc).
Judecînd după faptul că le-am văzut peste tot în centrul istoric al orașului, inclusiv în alimentare, pricep că îs o chestie căutată și apreciată de turiștii locali și străini (am văzut foarte mulți polonezi, datorită proximității geografice a Lvov-ului de granița poloneză – doar 70 km – iar polonezii, se știe, nu se topesc de dorul lui Putin și a Rusiei).
Încărcătura simbolică e clară: unul dintre gesturile considerate ca fiind cele mai murdare – defecarea – e pusă în legătură cu chipul dușmanului și astfel are loc un fel de ”răzbunare” asupra autorității. E un fel de profanare a unor simboluri/autorități care, însă, are loc într-un cadru privat (spre deosebire de alte forme de profanare care se întîmplă în cadre publice).

Pe de altă parte, acest caz este și unul în care logica simbolică a profanării se îmbină cu logica comercială. Așa încît actul politic este deopotrivă și unul comercial (strictu sensu!).
N-am prea văzut inițiative similare în contextul local deși cred că ar fi cazul…Furtul miliardului, minciuna politică enormă care este integrarea europeană, a ”cîștigat” locul foștilor lideri a AIE pe … un rulon de hîrtie igienică…

Așa ar putea arăta unul (abilitățile mele de editare a imaginii sunt destul de reduse, așa că scuze).

 


Feb 7 2016

Despre o revoluție abandonată

Vitalie Sprînceană
Revoluția a fost abandonată de popor – 
acesta a plecat acasă 
și privește liniștit protestele pe live-uri
de calculator.
Revoluția a fost părăsită de propriii lideri
- 
în locul poporului aceștia au preferat 
microfoanele și studiourile de televiziune. 
(poporul a servit drept fundal pentru decor și selfie-uri).
Revoluția a fost abandonată de cancelariile
străine - 
interesul poporului a fost considerat mai puțin
valoros 
decît stabilitatea în regiune.
Revoluția a fost în stradă și nu mai e.

Jan 14 2016

martori

Vitalie Sprînceană

Cîteva zile în urmă mergeam pe blvd. Moscovei. În întîmpinare veneau două femei de  vreo 50-55 ani fiecare. S-au oprit în fața mea și una din ele m-a întrebat dacă m-ar interesa o discuție pe teme religioase.
”Sunt ateu”, am răspuns.
”În acest caz poate luați această revistă, și îmi întinde un ”Turnul de Veghe”. Ca ateu puteți găsi ceva ce vă interesează.”
Iau revista, și mă uit pe copertă. Tema numărului este onestitatea. ”De ce să fim cinstiți?” scrie pe copertă.
O îndoi și o bag în buzunar…
Ieri eram pe strada Alba Iulia, în drum spre o licitație cu pămînturi publice pe care, împreună cu alți cîțiva oameni, încercam să o oprim. Mă opresc iar alte două Martore ale lui Iehova.
Mă întreabă același lucru: dacă m-ar interesa o discuție pe teme religioase.
”Sunt creștin ortodox, răspund. Sunt foarte atașat de credința mea.”
Îmi vine același răspuns: ”În acest caz poate luați această revistă, și îmi întinde un ”Turnul de Veghe”. Ca creștin ortodox puteți găsi ceva ce vă interesează.”
Oarecum ciudat.


Jan 12 2016

.

Vitalie Sprînceană

Azi dimineață m-am trezit năprasnic: subit și lucid aproape imediat (mă scol oricum rapid, dar de data asta chiar a fost trezire imediată). Nu visasem nimic noaptea (cel puțin ceva ce mi-aș aduce aminte!), dormisem adînc și odihnitor, eram proaspăt. Și totuși am încercat un sentiment de bucurie că m-am trezit, că sunt în realitate (nu în vis!), că începe o nouă zi…
Oarecum ciudat: de multe alte ori vreau să mă întorc în somn.


Jan 4 2016

regimul supravegherii.

Vitalie Sprînceană

De cînd cu protestele în PMAN (Platforma DA) și în fața Parlamentului (Partidul Nostru al lui Renato Usatîi) – dintre care unul a născut un partid politic, iar celălalt – un ”punct” cultural cu cinema și sală de concerte în aer liber – noi, cetățenii obișnuiți, am pierdut centrul orașului: grădinile publice, spațiile verzi, scuarurile, străzile.
Poliția supraveghează permanent zona, evaluează trecătorii, uneori îi mai și verifica (pe cei care arată ori se comportă într-un mod “suspect”) .
Mă simt veșnic monitorizat, cîntărit, analizat…
A dispărut nu doar spațiul hoinărelii și umblatului fără rost, ci și spațiul micilor năzbîtii (și a lucrurilor situate la granița dintre legal și ilegal): să alergi cum ai chef, să strigi, să bei o bere/un izvar discret într-un colt de scuaruri, să te cerți pe teme intelectuale cu voce tare cu amicii, să te îmbraci cum îți vine…
Eu tare sper ca, după ce se va sfîrși această situație, poliția va pleca și ea.