Jan 24 2013

Se cauta un obraz pentru o primarie. Cea a municipiului Chisinau.

Vitalie Sprînceană
Am solicitat de la Primăria Municipiului Chișinău, pe data de 19 decembrie 2012, pachetul de acte ce a stat la baza eliberării Certificatului de Urbanism pentru pizzeria Sbarro din Scuarul Europei.
Ieri, 23 ianuarie 2012, copiile documentelor au ajuns în cutia poștală. În total 17 file.
Am scanat cele mai dubioase și controversate documente. Unele din ele, pot spune, sunt chiar de-a dreptul bizare.
Încep cu Avizul Sanitar nr. 192, eliberat Întreprinderii Individuale ”Calac” la 14 iunie 2000.
Două lucruri de comentat:
1. Avizul, eliberat inițial ÎI ”Calac”, era valabil doar pînă la 10.06.2002. Primăria l-a acceptat în calitate de act valabil la 10 ani după expirarea acestuia.
2. Acest aviz sanitar din 2000 se referea la o suprafață de 70 m.p. Certificatul de Urbanism nr. 609/11 din 05.07.2011 indică o suprafață de 80 m.p. În 10 ani au mai apărut de undeva încă 10 m.p. Cîte unul pe an.
Certificatul de Urbanism face și el parte din lista lucrurilor ”interesante”. Două lucruri de comentat și la el.
1. A fost eliberat la 05.07.2011 și avea valabilitate de 12 luni, adică pînă în iulie 2012. În decembrie 2012, cînd Ș.O.M.  TREISI SRL a demarat lucrările de construcție, acest certificat nu mai era valabil. Asta ar însemna că lucrările de construcție au fost ilegale de la bun început.
2. Certificatul, așa expirat cum era, nu permitea executarea lucrărilor de construcție iar asta iar înseamnă că Ș.O.M. TREISI SRL era în ilegalitate de la bun început.
A se vedea și cei 10 m.p. suplimentari care au apărut dintr-o sursă misterioasă.

 

 

Extrasul din Registrul  de stat al întreprinderilor și organizațiilor nu indică în calitate de gen de activitate pentru Ș.O.M. TREISI SRL executarea unor lucrări de construcție. Doar activități imobiliare.

 

 

Lucrările au fost coordonate, așa cum reiese din această listă, încă în 2000 de către ÎI ”Calac”. Nu-i clară deloc modalitatea în care Ș.O.M. TREISI SRL a intrat în posesia drepturilor de arendă, la fel cum nu e clară modalitatea în care un certificat eliberat în 2000 pentru un agent economic poate fi utilizat în 2012 pentru alt agent economic.
Setul de acte pe care primăria mi l-a prezentat e destul de confuz. Dacă astea sunt toate actele în baza cărora a fost eliberat Certificatul de Urbanism, atunci nu pricep cum a fost posibilă eliberarea acestuia.
De asta consider lașă decizia primarului Dorin Chirtoacă de a nu  pedepsi funcționarii din cadrul primăriei ce s-au făcut vinovați de eliberarea certificatului în baza unor acte expirate care conțin și o serie de inexactități (povestea celor 10 m.p. e de departe cea mai ciudată).
Dacă mai există și alte acte atunci primăria m-a informat prost.


Jan 24 2013

Proiect de scrisoare deschisa catre primaria municipiului Chisinau

Vitalie Sprînceană
Scriam, pe vremea cînd protestul nostru a silit primăria să dea înapoi, că avem nevoie de soluții bune și pe termen lung pentru a preveni repetarea scenariului din Scuarul Europei.

În grupurile de activiști s-a discutat necesitatea unor abordări de ordin structural/sistemic. Pentru că, zice experiența adunată pe durata a câteva luni, cazurile se repetă și ar trebui să ne îngrijim mai degrabă de rădăcina problemei decât de efectele ei.
Rădăcina stă, fără îndoială, în lipsa de transparență decizională de la Primărie.
Pentru a rezolva prima parte a problemei am propus să solicităm primăriei instaurarea unor mecanisme de consultare a societății civile și cetățenilor în privința amenajării spațiilor publice și a lucrărilor de construcție în centrul istoric al orașului Chișinău. Dezbaterile publice ar trebui să devină regulă.

Împreună cu alți prieteni ai Scuarului Europei am muncit o Scrisoare deschisă cu justificări legale pentru a sili primăria să organizeze permanent, deschis și onest consultații publice în privința construcțiilor din parcuri, scuaruri, alei, curți ale blocurilor și alte terenuri.

În felul ăsta am avea șansa de a discuta despre soarta parcurilor și a spațiilor publice încă la faza de proiect. Și am evita repetarea nesfârșită a aceluiași scenariu: ei pun garduri în parc, iar noi protestăm să fie demontate.

La o primă etapă am dori să discutăm textul Scrisorii Deschise. La o a doua etapă vom purcede la colectarea semnăturilor în spijinul ei.
Urmează textul scrisorii:

Către
Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chișinău,
Nistor Grozavu,  viceprimar al municipiului Chișinău
Consiliul Municipal al municipiului Chișinău

Scrisoare deschisă cu referire la elaborarea unor mecanisme de consultare cu societatea civilă și orășenii în privința construcțiilor din spațiile publice

În ultimul timp ne ciocnim tot mai des cu cazuri când spațiile publice ale orașului Chișinău sunt ciopârțite pentru a face loc unor blocuri locative, biserici, construcții cu destinație dubioasă sau spații comerciale. Menționăm câteva din ele – parcul din fața clădirii Kenford unde urma să se construiască o necropolă, parcul Șipca – cel care trebuia să găzduiască o biserică, parcul din strada Calea Ieșilor unde urma să se construiască un complex locativ de elită.
Simultan e în plină desfășurare un proces de privatizare a spațiilor publice și trecerea lor în proprietate privată. Pe căi obscure, Victor Șelin a devenit proprietarul unei bune părți a plajei publice a lacului Valea Morilor. Tot așa, cele două insule de pe lacul La Izvor au fost privatizate de către proprietarul unui restaurant.
Ultimul și cel mai răsunător exemplu de acest gen este Scuarul Europei din Grădina Publică ”Ștefan cel Mare și Sfânt”. Acest loc important pentru oraș și pentru întreaga țară – aici se află și Aleea Clasicilor cu monumentele marilor noștri strămoși – a fost pe cale de a fi transformat în pizzerie.
Doar datorită reacției prompte a societății civile și a unor reprezentanți ai  Agenției pentru Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM) care au protestat la fața locului și au creat vizibilitate pentru acest caz, administrația orașului a emis decizia № 1351-d din 24 decembrie 2012 prin care a dispus retragerea autorizației și demontarea constucției.
În pofida deciziei primăriei care a fost  adusă la cunoștință și antreprenorului cel târziu miercuri 26 decembrie 2012 la orele amiezii, antreprenorul a continuat lucrările de construcție și a turnat pe ascuns beton la fundamentul construcției în noaptea dinspre 26 spre 27 decembrie 2012.
Încălcări și nereguli în privința obiectului comercial din Scuarul Europei.
Am identificat următoarele încălcări și nereguli în acțiunile primăriei, poliției municipale, inspecției în construcții și antreprenorului.
  1. La eliberarea autorizației nu au fost organizate dezbateri și audieri publice, așa cum prevede Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind Transparența în Procesul Decizional și Legea nr. 436 din 28.12.2006 cu privire la Administrația Publică Locală. Mai mult ca atât, proiectul deciziei nu a fost publicat nici măcar pe site-ul primăriei.
  2. Autorizația de construcție a fost eliberată fără avizul Ministerului Culturii și a altor autorități publice, așa cum prevede Hotărîrea Guvernului 978 din 2.09.2004, dar și Dispoziția 74-d din 21.02.2011 a Primarului General cu referire la construcțiile în centrul istoric al orașului.
  3. Autorizația a fost eliberată pentru reconstrucția stației de așteptare. În același timp a fost aprobat proiectul de construcție a unui obiect comercial cu două etaje.
  4. Deși, directorul Agenției pentru Inspectare și Restaurare a monumentelor a făcut o interpelare la primări încă pe 17 decembrie, răspunsul oficial nu a venit deși cazul este unul de interes major pentru oraș.
  5. Doar după declararea, de către reprezentanții societății civile, a angajamentului de a protesta public, primăria a emis decizia de stopare a lucrărilor de construcție, chiar dacă, în același timp, vice-primarul Nistor Grozavu încerca să convingă opinia publică de atractivitatea proiectului. Prin inacțiunea lor în perioada 17-24 decembrie, autoritățile publice locale au permis antreprenorului să distrugă gazonul și să demareze lucrările de construcție.
  6. Decizia primăriei № 1351-d din 24 decembrie, nu indică un termen de executare a prevederilor ei și nu formulează indicații precise cu privire la soarta ulterioară a terenului de sub construcție. Actul conține doar formula neclară” se obligă să amenajeze terenul alăturat obiectivului în starea corespunzătoare” Această formulare imprecisă servește drept scuză potrivită pentru inacțiunea primăriei și antreprenorului.
  7. Chiar dacă Decizia citată mai sus a fost adoptată (cel puțin formal) pe 24 decembrie, ea a fost adusă la cunoștința opiniei publice abia pe 26 decembrie.
  8. La acțiunea de protest organizată la 26 decembrie de câteva grupuri civice nu a venit nici un reprezentant al primărie, chair dacă au fost invitați. Constatăm cu această ocazie la autoritatea publică locală o absență a dorinței de a discuta cu societatea civilă.
  9. Chiar dacă primăria a dispus încetarea lucrărilor de construcție, antreprenorul le-a continuat pe ascuns.
  10. Nici până astăzi autoritatea de stat pentru inspecția în construții nu a luat atitudine pe marginea cazului ori cu referire la lucrările efectuate pe ascuns în noaptea dinspre  26 spre 27 decembrie.
  11. Primăria nu a luat vreo măsură de sancțiune împotriva funcționarilor ce au eliberat autorizația de construcție. De asemenea nu au fost sancționați funcționarii ce au ignorat în perioada 17-24 decembrie adresarea directorului AIRM,  Ion Ștefăniță.
  12. Poliția nu reacționează în nici un fel la adresarea asociației ”Salvgardare” din 26 decembrie și doar pasează dosarul de la comisariatul Buiucani spre comisariatul Centru și înapoi.
  13. Pentru gunoiul de la locul de construcție ce prezintă pericol pentru locuitorii și vizitatorii orașului nu au fost aplicate sancțiuni vinovaților – antreprenorului sau serviciilor primăriei.
Adresare către conducerea primăriei.
Recunoaștem că administrația orașului a făcut unii pași pentru stoparea construcției, dar considerăm că este insuficient.
Pentru a soluționa situația dată în particular, și problemele comercializării și privatizării spațiilor publice în general, solicităm următoarele.
Pentru obiectul din Scuarul Europei:
  1. Să emiteți o nouă decizie (prin anularea sau completarea deciziei № 1351-d din 24 decembrie) în cadrul căreia ar fi indicat executorul și termenul de executare a lucrărilor de demontare și amenajare a spațiului.
  2. Să supravegheați procesul de demontare a fundamentului, de evacuarea gunoiului de construcție de către antreprenor și de amenajare a teritoriului.
  3. În caz că antreprenorul refuză să execute lucrările de demontare și amenajare, acestea să fie efectuate de către serviciile specializate ale primăriei și costul lor să fie acoperit de antreprenor.
  4. În termenul cel mai scurt (30 zile) să fie identificate și sancționate persoanele ce au tăinuit sau au săvârșit încălcările în procesul de eliberare a autorizației.
  5. Să sancționați angajații poliției municipale care nu au reacționat la semnalul din 26 decembrie cu privire la lucrările efectuate de antreprenor pe timp de noapte.
Cu referire la spațiile publice în general:
  1. În temeiul Legii nr. 239 din 13.11.2008 privind Transparența în Procesul Decizional, a Legii nr. 436 din 28.12.2006 privind Administrația Publică Locală și a Legii nr. 385 din 17.05.1996 cu privire la Principiile Urbanismului și Amenajării Teritoriului solicităm constituirea unui mecanism de consultații cu societatea civilă și orășenii în privința lucrărilor de construcție în parcuri, scuaruri, alei, curți ale blocurilor și alte terenuri.
  2. Publicarea imediată și regulată a tuturor deciziilor de autorizare a construcțiilor pe site-ul primariei așa încât locuitorii interesați să ia act de ele.
  3. În toate cazurile când e necesară organizarea unor audieri publice să participe în mod obligatoriu și funcționari din direcțiile corespunzătoare ale primăriei.
  4. Să fie aplicate sancțiuni reale (reieșind din Codul Contravențional al Republicii Moldova) pentru eliberarea autorizațiilor de construcție în absența documentației necesare .
  5. Să fie create mecanisme de control (de către direcția de arhitectură și urbanism sau cu inspecția în construcții) pentru a elimina posibilele încălcări pe viitor.
  6. Să fie creat un mecanism eficient și operațional de cooperare și coordonare a primăriei cu Ministerul Culturii în cazul intervenției în spațiile publice și în zona istorică a orașului.
  7. Să fie creat de către poliția municipală un mecanism operațional de reacție la apeluri din partea cetățenilor în zilele de sărbătoare sau weel-end când inspecția în construcții nu lucrează.
  8. Fiecare decizie a primăriei să conțină termenii preciși de executare și executorul concret al deciziei așa încât să fie anulate ambiguitățile.
Considerăm că aceste probleme cer măsuri imediate și de aceea solicităm examinarea acestei adresări în regim de urgență prin introducerea unor modificări în ordinea de zi a următoarelor ședințe a Consiliului Municipal Chișinău.
Suntem gata să participăm la discuții publice cu reprezentanții primăriei, cu participarea experților și mass media.
Ianuarie 2013

Ne-am bucura enorm dacă inițiativa noastră ar fi susținută și de alte organizații, instituții și cetățeni. 


Dec 29 2012

Gardul din Scuarul Europei a fost demontat!

Vitalie Sprînceană

 

Gardul din Scuarul Europei a fost scos. Construcția a fost oprită și e pe cale de a fi demontată.

A rămas destulă murdărie și deșeuri de construcție – țevi, fire metalice, cabluri, materiale de plastic, bucăți de scândură. Sperăm că antreprenorul va face curățenie în cel mai scurt timp. Altfel o vom face noi.

E iar liniște la Scuarul Europei. Însă altfel de liniște acum.
Nu e liniștea apatică dinainte, ci o liniște activă.
O mică, dar foarte importantă victorie!


Dec 27 2012

cum protestam…(despre Scuarul Europei, Sbarro si primarul Chirtoaca)

Vitalie Sprînceană

 

Îs prins de ceva vreme cu protestele din Grădina Publică. Am creat și un blog aparte pentru caz, unde documentez acțiunile, pozițiile părților, baza de documente, reacțiile mediatice etc. Acel spațiu virtual mai e construit și pentru oamenii ce vor să citească despre caz pe îndelete, departe de gălăgiile mediatice.

Din acest motiv blogul personal cam stă în paragină.

Nu am respirație pentru un post mai lung dar prezint câteva observații de la acțiunile de protest.

****

– Niște “buni moldoveni/români” se declară împotriva celor care se declară împotriva construcției din Grădina Publică doar pentru faptul că printre susținătorii ideii se găsesc și vorbitori de rusă. Minte de cucoș. Moldova, mă înspăimânți!

Mi-a apărut o nedumerire: oare nu se simt rușinați patrioții din națiunea titulară că minoritățile le apără monumentele?

E de gândit.

 ****

– Multă lume și-a justificat ne-venirea și ne-participarea prin ciudatul argument: nu vin la protest pentru că acolo vor fi tot felul de inși dubioși, minoritari, duși cu pluta!

Parțial adevărat – doar inșii cu ceva doage lipsă vin să protesteze la zero grade în ziua a doua după Crăciun ori la 3 noaptea. Oamenii ”de bine” stau la vremea asta la cald. Acasă. Total fals – protestul a avut un scop clar: Salvarea Grădinii Publice.

Acest interes comun ar fi trebuit să anuleze diferențele ideologice și etnice, de partid sau religie.

Am repetat-o când am îndemnat oamenii să vină:

Dragi credincioș și atei, naționaliști și cosmopoliți, gay, lesbiene și hetero, moldoveni buni și români buni, romi și evrei, comuniști și liberali, pro-UE și anti-UE, putem uneori să uităm lucrurile ce ne despart și să ne adunăm în jurul lucrurilor ce ne unesc.
Eu cred că Grădina Publică e unul din ele iar salvarea ei e în interesul tuturor. Pentru că Grădina Publică, cu Aleea Clasicilor și Scuarul Europei e mai mult decât un loc oarecare – e spațiul unde discutăm pe bănci cu prietenii, ne adunăm să cinstim pe marii înaintași, plimbăm copiii prin iarbă, facem adunări și poze la nunți.
Acum aceste spații sunt pe cale de a fi transformate în terase și cafenele de vară, unde se va vinde alcool și nu va mai fi loc pentru noi, pentru copiii și cultura noastră.
Veniți mâine la 10.00 în Scuarul Europei.
Vocile voastre pot opri transformarea parcului în cârciumă.
În Grădina Publică este și trebuie să fie loc pentru toată lumea.
Orășenii merită un parc. Orasenii nu merită aăa o primărie
.”

****

– Protestul are mai multe fețe. Una radicală și pe alocuri violentă. E Maia Laguta. Alta non-violentă, pașnică și legalistă. În ea mă găsesc și eu. Altă față mai orientată spre acțiune directă. O a patra ce vrea să mai așteptăm. Pestrițe. Ca și oamenii ce compun grupul.

Mass media moldovenească, obișnuită să facă reportaje doar de la congrese de partid unde vorbitorii sunt delegați și ierarhia e clară, a încercat să pună și aici un lider. Firește că au ales ce le-a plăcut. Mai ales Maia Laguta. Care e mai scandaloasă. În umbră au rămas alte atitudini. Mai tăcute. Mai pașnice.

Cum ar trebui să le explicăm că suntem o inițiativă civică eterogenă cu multe viziuni dar cu un interes comun – cel de a salva Grădina Publică? Nu de alta dar grila cu ”lideri” și ”sub conducerea lui” ne face mai mult rău decât bine.

****

– O precizare ce mi se pare importantă: protestele din Grădina Publică au fost motivate de atitudinea pro-monument. În nici un caz nu ne adunăm sub vreo variantă a sloganului ”Anti- sau Jos Chirtoacă!”. Să nu confundăm scopurile civice cu cele politice.

Edilul e cooperant, dialoghează și manifestă dorință de a interveni.

Cum legea e de partea noastră ar trebui să-l facem aliat pe primarul general.

****

– Există o parte foarte tristă a lucrurilor – funcționarii din Direcția Arhitectură și Urbanism sunt atât de aroganți încât nu au grijă măcar să facă acoperire legală pentru construcțiile din centrul istoric al orașului care sunt protejate de câteva legi, moratorii și decizii de guvern.

Ziceam ceva vreme în urmă, în legătură cu construcția din parcul de lângă clădirea Kentford: e bine că am stopat construcția dar e rău că a rămas în funcțiune mașinăria direcțiilor ce dau autorizații ilegale de construcție.

Construcția din Grădina Publică reprezintă produsul muncii acestei mașinării. Sper că e ultimul, dar nu prea cred.

****

– Faptul că antreprenorul continuă să construiască pe furiș cu încălcarea flagrantă a dispoziției primarului e, cred, o greșeală pe care o va plăti.

Pentru că în acest își ia asupra lui o bună parte din mânia și atenția publică îndreptată până recent asupra primăriei. Devine țapul ispășitor numărul 1. Și va plăti și polițele funcționarilor.

Pe cât de tainic toarnă acum beton noaptea, pe atât de transparent și la lumina zilei va trebui să demonteze construcția.

****

– Unii comentatori (anonimi și cu nume reale) au afirmat, prin rețelele sociale și reacții private, că protestul nostru e suspect din motiv că atacăm businessul, că Sbarro va crea locuri de muncă și că în genere, am avea motive să ne mândrim de vreme ce o franciză americană atât de cunoscută ne bate pragul.

Eu cred că avem nevoie de business în oraș. Orice antreprenor de bună credință este binevenit să activeze dacă o face în cadrul legal.

Argumentul locurilor de muncă nu prea ține. La fel cum traficul cu ființe umane, organe ori prostituția nu sunt acceptabile moral chit că produc locuri de muncă, construcția de pizzerii în perimetrul celei mai vechi Grădini Publice din Moldova intră în același registru de imoralitate. Locuri pentru pizzerii se găsesc în altă parte. În Piața Centrală, bunăoară. Ori pe oricare altă stradă a orașului.

****

– În grupurile de activiști s-a discutat necesitatea unor abordări de ordin structura/sistemic. Pentru că, zice experiența adunată pe durata a câteva luni, cazurile se repetă și ar trebui să ne îngrijim mai degrabă de rădăcina problemei decât de efectele ei.

Rădăcina stă, fără îndoială. În lipsa de transparență decizională de la Primărie dublată de o apatie a societății civile.

Pentru a rezolva prima parte a problemei am propus să solicităm primăriei instaurarea unor mecanisme de consultare a societății civile și cetățenilor în privința amenajării spațiilor publice și a lucrărilor de construcție în centrul istoric al orașului Chișinău. Dezbaterile publice ar trebui să devină regulă.

Cu apatia e mai greu. Nu avem o soluție. Dar o căutăm.


Dec 24 2012

invitatie la protest: Scuarul Europei, miercuri, 26 decembrie, ora 10.00

Vitalie Sprînceană

Am scris, vreo 10 zile în urmă, un bilet despre proiectul terasei de vară din Grădina Publică. Oarecum neșteptat, postul a avut o mulțime de cititori și comentarii, pe rețele publice și în schimburi private de scrisori. Sunt plăcut surprins că s-au găsit atâția oameni în Chișinău preocupați de soarta Grădinii Publice și m-am bucurat nespus că împărtășim cam aceeași părere în privința terasei în construcție: nu-și are locul în Grădina Publică!

Printre cititori se numără, și asta iar e prilej de bucurie, și primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă care a citat direct anumite pasaje ale biletului în ședința Primăriei din 17 decembrie.

Între timp s-au mai mișcat niște lucruri.

– Am pornit un blog dedicat acestei construcții unde adun toată informația relevantă.

– Am bătut pragul Camerei Înregistrării de Stat (luni și miercuri) unde am solicitat și obținut extrasul cu datele de bază ale companiei beneficiar al construcției. Marți și miercuri am fost la Primărie unde am depus 3 cereri – una la Direcția de Urbanism, una d-lui viceprimar Nistor Grozavu, căruia i-am solicitat copii ale avizelor și certificatelor de construcție și una d-lui primar Dorin Chirtoacă, pe care l-am rugat să verifice legalitatea executării muncilor de construcție și conformarea lor cu cadrul legal, cu Legea privind Protecția Monumentelor în primul rând.

– Vineri a apărut în sfârșit, pe site-ul Primăriei, un act oficial privind construcția de pe adresa bd. Ștefan cel Mare, 101. Documentul a confirmat o presupunere – e vorba de o terasă de vară. Și o ilegalitate preliminară – obiectul urmează să aibă cel puțin 2 nivele iar asta încalcă Dispoziţia 1289-d din 04 decembrie 2012 “Cu privire la amenajarea spaţiilor publice la staţiile transportului urban de pasageri şi pasajele pietonale subterane, anularea unor acte referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de amplasare a obiectivelor comerciale pe acoperişurile pasajelor pietonale subterane”, în care se stipulează că construcțiile din stații nu trebuie să aibă mai mult de un nivel.

Din document nu e clar dacă construcția are avizul Ministerul Culturii și altor instituții relevante conform legilor cu privire la protecția monumentelor sub incidența cărora cade Grădina Publică. O să aflăm și asta când Primăria va prezenta răspuns la solicitări.

Între timp și Agenția de Inspectare și Protecție a Ministerului Culturii a solicitat pachetul de acte.

– Vineri-sâmbătă a apărut, ca urmare a unor dezbateri pe rețelele sociale, o inițiativă a unor cetățeni de a protesta în scuar împotriva construcției. Inițial am discutat ideea de a ne aduna luni, la 10.00, în fața Primăriei, înainte de începerea ședinței ordinare. Apoi am decis totuși că e mai bine să lăsăm pe miercuri.

– Duminică s-a trezit în sfârșit mass-media ”oficială”. Întâi unimedia a publicat o știre despre documentul afișat pe site-ul primăriei. Apoi subiectul a fost discutat în ședința Primăriei (vezi după min. 70), iar ziarul Adevărul i-a dedicat un articol critic…

…Miercuri, 26 decembrie, ne vom aduna în scuar. La 10.00.

Să ne spunem părerea. Că terasa de vară trebuie demontată.

Să discutăm cu autoritățile, dacă doresc.

Să le zicem că e imoral să se construiască, fără dezbateri publice și poate un referendum local, în locurile sacre ale Chișinăului și țării.

Că terasele de vară nu pot fi construite chiar oriunde – mai ales în Aleea Clasicilor.

Să îi informăm și pe ceilalți locuitori ai urbei despre problemă.


Dec 16 2012

ar trebui sa ne luam statul inapoi

Vitalie Sprînceană

În vama românească Albița a fost arestat un TIR moldovenesc ce transporta sute de mii de pachete de țigări de contrabandă spre Macedonia. Automobilul a trecut fără probleme vama moldovenească Leușeni.

Deputații au discutat incidentul în parlament cu glume. Măscăriciul târgului, Mihai Ghimpu a declarat că probabil s-o fi stins lumina de n-a văzut scanerul vamei mașina cu bucluc (țigări). Și s-a străduit nespus de mult să fie delicat și să nu-și rănească partenerii de alianță.

…Primăvara trecută, în cadrul unei acțiuni de amploare, autoritățile române au arestat și cercetat penal câteva zeci de vameși de la Albița, pentru implicare în contrabanda cu țigări. La Chișinău era liniște și liniștea s-a păstrat. Ca și cum contrabanda nu ar fi intrat prin teritoriul moldovenesc, ca și cum vameșii moldoveni n-ar fi închis ochii la tutunul de contrabandă…

În aceeași ședință niște deputați din opoziție au afirmat că un vicepreședinte de parlament folosește simbolurile de stat pentru a-și proteja niște afaceri…Liniște în Parlament.

Puterea și autoritatea statului au devenit, în Moldova, simple umbrele pentru acoperirea și protecția unor afaceri ilegale.

Cetățeni, ar trebui să ne luăm statul înapoi.


Nov 17 2012

Institutul Cultural Roman si scandalul Valeriu Matei: cum sa nu promovezi cultura romana la Chisinau

Vitalie Sprînceană

Despre necesitatea deschiderii unei reprezentanțe a Institutului Cultural Român (ICR) la Chișinău am scris în repetate rânduri (în 2007, apoi în 2008), în vremuri în care zeitgeistul local credea contrariul.

Unii ziceau că venirea ICR la Chișinău ar fi o contradicție politică ce ar da apă la moară celor care afirmă că moldovenii reprezintă o națiune aparte – instituția promovează cultura română în străinătate, iar Chișinăul nu e străinătate.

Citez dintr-o polemică a epocii:

Dacă s-ar deschide un ICR la Chișinău asta ar însemna că, automat, s-ar recunoaște că limba & cultura română trebuie propagate în Basarabia. Or, nu e așa, căci Basarabia e un pământ și teritoriu românesc… (sursa)

S-au găsit însă la ICR niște oameni cu viziune ce au demonstrat răbdare (pentru a aștepta încălzirea vremurilor politice la Chișinău) și deschidere (pentru a înființa un veritabil centru de cultură românească și europeană în Moldova). Minunea a fost întâmplată în 2010.

Primul șef al filialei Chișinău a ICR, dl. Petre Guran, avea toate trăsăturile necesare activității într-un context atât de sensibil precum Republica Moldova:toleranță, anvergură și reputație ireproșabilă.

Recent, ședința Comitetului Director a decis schimbarea acestuia cu Valeriu Matei, politician și poet din Republica Moldova.

O decizie cum nu se mai poate de proastă. Pentru că din punctul de vedere al reputației, numele lui Valeriu Matei e legat de cel puțin câteva scandaluri. Unul ține de trafic de influență – asta l-a costat funcția de vice-președinte al Parlamentului. Altul, mai relevant pentru proaspăta funcția de ambasador cultural al dlui Matei și pentru legitimitatea sa ca poet ține de acuzații și probe deplagiat pe care nu a putut să le infirme. Despre asta au scris Mircea V. Ciobanuși în special Emilian Galaicu-Păun.

Din perspectiva anvergurii și toleranței candidatura dlui Matei nu apare mai atractivă. Din contra. Insul cu pricina s-a făcut cunoscut prin practicarea unui discurs vehement, intolerant, vetust și cu clare trăsături xenofobe. Nu-și scoate oponenții politici din ”demenți”, ”bandiți” și ”alienați mental” făcând figura locală a unui tribun. E adeptul unui românism de matineu, intolerant și patriotard ce nu ține cont de realitățile și sensibilitățile etnice ale țării.

De asta cred că numirea lui Valeriu Matei în postul de șef al reprezentaței ICR la Chișinău e o alegere greșită. Una care dăunează reputației și imaginii instituției în Republica Moldova.

Din același motiv un grup de intelectuali din Moldova și România au închegat o declarație de protest. Pe care o reproduc și susțin.

Apel către Institutul Cultural Român, Bucureşti din partea unor intelectuali din Republica Moldova şi România (în legătură cu anunţarea schimbării conducerii ICR la Chişinău)

Pe 12 noiembrie 2012, Institutul Cultural Român a anunţat decizia de a schimba conducerea reprezentanței sale la Chişinău. Potrivit acestui anunţ, fostul director al ICR la Chişinău, Petre Guran, va fi rechemat, iar funcţia va fi preluată de Valeriu Matei (scriitor și om politic din R. Moldova). De asemenea, anunţul specifică desemnarea unui director adjunct în persoana lui Nichita Danilov.

Semnatarii acestui apel se arată puternic surprinși nu atât de schimbarea conducerii ICR la Chișinău, care se anunţa de ceva timp în urma transformărilor intervenite în sânul ICR de la Bucureşti, cât de alegerea candidaturii lui Valeriu Matei pentru această funcţie de înaltă răspundere şi onoare, care are drept misiune să reprezinte şi să promoveze cultura română la Chişinău.

Inaugurarea Institutului Cultural Român la Chișinău acum doi ani, după o lungă perioadă de piedici din partea guvernărilor moldovene, a fost semnul unei încălziri simțitoare a relațiilor între Republica Moldova și România și a adus totodată promisiunea unei deschideri culturale fără precedent între cele două maluri ale Prutului. În scurt timp după inaugurare, proaspătul așezământ a și lansat la Chișinău câteva proiecte inovatoare și ambițioase (restaurarea Casei Zemstvei, inaugurarea Programului “Al. Sturdza”, care pregătea calea unui Institut de studii avansate cu același nume, crearea unui nou program interuniversitar de masterat de cultură universală etc.). ICR a devenit la Chișinău o instituție recunoscută și prețuită atât pentru evenimentele culturale de înaltă calitate organizate sub auspiciile ei cât și pentru deschiderea programatică către cultura română și europeană.

Numirea lui Valeriu Matei la direcția ICR la Chișinău ar însemna o ruptură brutală cu proiectele demarate și concepute pentru a fi realizate în viitorul apropiat în cadrul acestei instituții. Valeriu Matei s-a făcut cunoscut pe parcursul carierei sale de personalitate publică printr-un discurs intransigent și intolerant față de oponenții săi politici și față de cei care nu îi împărtășeau convingerile sale deschis ultraconservatoare și naționaliste, iar uneori a avut atitudini cu certe accente xenofobe. Aceste convingeri, și mai ales maniera sa obișnuită de a le exprima, vin în dezacord flagrant cu proiectele anterioare și cu vocația Institutului Cultural Român la Chișinău.

Cariera dlui Matei, presărată cu scandaluri (de moralitate publică și literară) fac și mai dificilă asocierea persoanei sale cu funcția de director al ICR la Chișinău.

Datorită acestor circumstanțe Valeriu Matei rămâne un personaj public controversat, căruia i-ar fi greu să atragă intelectualii și oamenii de cultură din Republica Moldova în jurul prestigioasei instituții pe care ar reprezenta-o și cu atât mai greu să-și onoreze misiunea de “ambasador cultural” pe care o presupune funcția de director al Institutului Cultural Român la Chișinău.

Acestea fiind spuse, chemăm forurile decidente ale Institutului Cultural Român de la București să reevalueze candidaturile pentru funcția de director al Institutului Cultural Român la București, în conformitate cu înalta și responsabila misiune care îi va reveni la Chișinău.

Declarația poate fi citită și semnată aici:http://www.petitieonline.ro/petitie/10040136