carti filme muzica idei polemici

Tag: funny

opera cu fantome

 

Între o serată de jazz cu Trigon şi Geta Burlacu (mersi Geta că n-ai venit, zice lumea) şi o gală a unei emisiuni muzicale pop am ales a doua variantă… Am regretat, sigur.  N-aveam ce căuta acolo dar am obţinut două invitaţii şi cum nu e frumos să refuzi darul (a se căuta Marcel Mauss), mersei. Întrunirea muzicală a avut loc la Teatrul Naţional de Operă şi Balet, acolo unde, între spectacolele de balet şi operă, mai cântă Nicolae Guţă, Anastasia Lazariuc şi toată gloata interprecilor moldoveni… „Fantoma Operei”, căci aşa se numea gala în cauză, a fost doar o fantomă… care n-a bântuit prin culise, ci a stat cuminte lângă regizorul de sunet, omul principal al concertului. De ce?

Pentru că doar el avea minicd-urile cu fonogramele tipilor care urmau să ne înşele că, de fapt, cântă. „Ghiduşia” a ieşit la iveală în momentul când urma să aterizeze în scenă un solist rom/ţigan şi nu se găsea nicăieri cd-ul lui… regizorul de sunet a ţipat din sală: Păi, ei nu mi-au dat fonograma, destrămând şi aşa puţina vrajă a spectacolului, prins între perle lingvistice de genul „laureat a peste 6 premii”…

 „Copiii locotenentului Schmidt” (cum ar veni, impostorii cu microfon, de la Ilf şi Petrov citire) s-au isprăvit prost cu totul… Urmaşii (oare?) ai formaţiei Noroc, Alexandru Cazacu, Irina şi Anatol Bivol, s-au isprăvit atât de bine cu canto-ul pe fonogramă, încât, în unele momente, nici nu se mai sinchiseau să ascundă găinăria reuşind să „scoată” din chitară sunete extraordinare chiar atunci când n-o aveau la mână… Altfel, Queen răsuflat, ceva dive latino… Nu mă aşteptam să aud muzică nouă, nici mari inovaţii, dar tot mă gândesc că potenţialul dezvoltării muzicii pop în Moldova nu stă în:

– copierea/reproducerea unor şlagăre străine. S-a cam fumat chestia asta. Am mari îndoieli că fătucile ce cântă în draci latino şi Lopez se deosebesc prea mult, din punct de vedere al statului şi „măiestriei”, de interpreţii anonimi ce cântă karaoke după 2-3 pahare…

– continuitatea unor „teme” şi „abordări” în cheia estradei sovietice (care s-a integrat atât de minunat în yeye-ul occidental, dar şi dulcegăriile teen) de genul: m-ai privit şi vreau să fiu a ta, nu pot fără tine, o să mor de dorul tău, m-ai rănit ş.a.m.d. ar fi loc pentru inovaţie: ceva muzică de protest: un rap moldovenesc, vre-un nou gen nonconformist de genul etnorock (nu cel tip salată al Zdob şi Zdub), balade sau haiku cântate (a se vedea/citi/copia experienţa lui Pavel Stratan, care a reuşit să inventeze un gen propriu, situat la limita etno/rock/folk)…

Tare mi-e teamă că pseudodivele glamour ale Casinoului Muzical nu reprezintă „revoluţia muzicală” moldovenească….

 

 

rasism day by day

Observaţie brută: Am trecut, câteva seri la rând, pe lângă Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”. Pe băncile din faţa scuarului, unde ziua se vând kitsch-uri în guaş, ulei şi acuarelă, seara stau câţiva şahişti şi joacă. Este şi un negru acolo, care joacă întotdeauna cu piesele… negre. Rasism, oare?

 

Observaţie filtrată prin sita  corectitudinii politice: Când ziua încă n-a plecat cu totul, iar seara încă nu a venit de-a binelea, în spaţiul adiacent instituţiei naţionale pentru treburile teatrului, care poartă numele unui vestit poet, au fost observaţi, constant şi regulat, câţiva indivizi care practică un joc cu origini orientale. Printre ei, un afromoldovean care joacă regulat, cu piesele de culoare. De ce tac organizaţiile care luptă cu discriminarea?

 

 

 

dezvrajirea lumii

sau poate revrajirea ei…

 

Makler-ul de joi, 20 noiembrie cuvintele incrucisate ofera o prezenta neasteptata: Hristos si Mama lui, la un colt, si Vladimir Voronin, in alt colt. semn ca Dumnezeu e atat de aproape….

in

pensare la tecnica

 

 

 

La o zi de la lansarea oficială Biblioteca Digitală Europeană (www.europeana.eu) nu funcţionează… Prea marele interes al europenilor pentru produsele ei au păgubit-o…

beethoven, mod de utilizare

columb, america din minte

Cel mai bun comentariu ne-economic faţă de criza economică din SUA, auzit în troleibuz: „În 1492 Columb a descoperit America. Oare nu e cazul s-o acoperim la loc?

anti(l)oh cantemir

 

Literatura are totusi o sansa la Chisinau… inscriptie pe o banca la Dendrariu…printre I+M=Love si papusha+max etc si-a gasit locul si un poet rus cu origini locale – Antioh Cantemir.

p.s. probabilitatea ca autorul necunoscut sa fi inscris numele altui Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie, ne-poet este mica, pe acest al doilea Antioh nu-l stiu nici macar profesorii de istorie.  

 

Page 3 of 3

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén