blog implicat

carti filme muzica idei polemici

logic ca nici nu citesc.

Două tinere de vreo 14-15 ani, probabil eleve la un liceu din capitală, stau la vorbă la o sală de forță glamuroasă din Chișinău.

– Nu știi cumva ce ne-au dat să citim pentru acasă?

– Trebuie să văd în caiet. Dacă e ceva din literatura universală atunci o să mă strădui să caut ceva, iar dacă e din literatura română atunci LOGIC că nici nu citesc.

(Povestită de o prietenă ce frecventează sala cu pricina.)

Previous

razboaiele civile ruse (Viata si Destin, Vasilii Grossman)

Next

Cultura nationala ca o carciuma. Despre Gradina Publica Stefan cel Mare si Sfant.

5 Comments

  1. Lucifer

    Foarte rational si logic in opinia mea!
    fetele cu siguranta au raportat utilitatea asteptata cu costurile marginale (timpul necesar, efortul depus, posibilitatea de a citi altceva, etc). Tot aici putem sa ne gandim ca probabil aveau asteptari ca urmatorul roman NU VA FI MAI INTERESANT decat celelalte romane romanesti care deja le-au citit…

    Pe mine, ce ma impresionat la fetele astea e : “Dacă e ceva din literatura universală atunci o să mă strădui să caut ceva”

    WOW! In ziua de astazi cand sunt atat de multe lucruri interesante de facut, ele oricum prefera literatura artistica! Isn’t this amazing???

  2. Turnul de veghe

    poate sa-i multumim totusi ministr(ei) educatiei prentru calitatea invatamintului preunivesitar, dar si cel postunivesitar. PLDM, acum ai ministri!

  3. B.

    Ma intreb cum intrepretezi tu acea conversatie (rupta din context: mai intai din contextul dialogului, apoi din viata cotidiana a acelei persoane si, mai mult, din contextul socio-politic al liceenilor [lipsa de interes pentru literatura romanaa trabuie analizata la nivel de generatie sau la un nivel strict individual, un accident de biografie?], etc.) ?

    Cum intrepretezi tu acel mesaj ? Ce te-a frapat ? E LOGIC sa nu te interesezi de litaratura romana: de ce ? Pentru ca ea cunoaste deja aceasta literatura ? Pentru ca o considera nedemna de atentie ? Din pricina unui precept social (transformat in prejudecata subiectiva: literatura romana e pierdere de vreme, da’ de ce, nu stiu…).

  4. Din pacate nu am decat acest fragment de discutie si nu am la dispozitie un context pre- sau post- situatie. Daca eram eu acolo probabil as fi pus ceva intrebari suplimentare, asa insa…
    Indraznesc totusi sa avansez o ipoteza tare-tare speculativa: literatura romana are dificultati sa-si justifice cumva prezenta in programul scolar. ca, confruntata fiind cu mostrele universale, partea nationala a educatiei literare cam scartaie. nu se mai accepta ca fiind a priori necesara. o fi la mijloc o intelegere specifica a pragmatismului – nu fac efort sa stiu literatura locala intrucat nu prea am nevoie de ea decat la scoala, in timp ce referintele universale sunt moneda intelectuala global convertibila, deci utile. o fi si o plictiseala cauzata de repetitivitatea sau redundanta mesajelor patriotice inscrise in literatura locala – nu e taina ca multe mostre, de la Eminescu la Cosbuc, sunt lucrari cu puternica rezonanta patriotica, deghizata in diferite forme. si patriotismul gol ori patetismul lui Noi vrem pamant! s-ar putea sa pice prost intr-un context in care majoritatea parintilor acestor copii is in afara tarii si muncesc la negru si au cate 3-4 cetatenii.

  5. B.

    Lucrul asta e deranjant: sentimentul apartenentei la o cultura minora, o cultura a balbaielii, a unei periferii invizible. Cine s-a edificat (Cioran, Eliade, Ionescu, Coseriu si alti cativa), a scris in alte limbi. Te intrebi daca romana poate da ceva la un nivel universal. O experienta a strainatatii si a alteritatii te pune pe ganduri: romana, si ce s-a scris in romana, pare a fi sortit unui destin local: cand traduci, simti ridicolul (pentru ca ce este scris in romana se poate intelege doar in romana).

    Nu sunt deloc primul care spune asta. Numai ca daca lucrul asta e adevarat, atunci situatia nu e deloc imbucuratoare: suntem predestinati (prin faptul de a vorbi o limba periferica) unei perpetue minoritati? E totusi trist sa constati ca nu te poti edifica in spatiul limbii pe care o vorbesti. De unde o dificultate care contine propriul sau raspuns: fie uiti si fugi de cine ai fost candva (un moldobolovan) si te converteti la o limba universala (gen engleza, franceza sau germana), fie ramai in periferie. Si desigur ca nu poti sa ramai in periferie, decat cu riscul unei constiinte bolnave si ranchiunoase (blestemul ca a trebuit sa te nasti intr-o fundatura).

    Prin urmare, tipesa aia avea ceva dreptate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén