Dec 29 2012

Gardul din Scuarul Europei a fost demontat!

Vitalie Sprînceană

 

Gardul din Scuarul Europei a fost scos. Construcția a fost oprită și e pe cale de a fi demontată.

A rămas destulă murdărie și deșeuri de construcție – țevi, fire metalice, cabluri, materiale de plastic, bucăți de scândură. Sperăm că antreprenorul va face curățenie în cel mai scurt timp. Altfel o vom face noi.

E iar liniște la Scuarul Europei. Însă altfel de liniște acum.
Nu e liniștea apatică dinainte, ci o liniște activă.
O mică, dar foarte importantă victorie!


Dec 27 2012

cum protestam…(despre Scuarul Europei, Sbarro si primarul Chirtoaca)

Vitalie Sprînceană

 

Îs prins de ceva vreme cu protestele din Grădina Publică. Am creat și un blog aparte pentru caz, unde documentez acțiunile, pozițiile părților, baza de documente, reacțiile mediatice etc. Acel spațiu virtual mai e construit și pentru oamenii ce vor să citească despre caz pe îndelete, departe de gălăgiile mediatice.

Din acest motiv blogul personal cam stă în paragină.

Nu am respirație pentru un post mai lung dar prezint câteva observații de la acțiunile de protest.

****

– Niște “buni moldoveni/români” se declară împotriva celor care se declară împotriva construcției din Grădina Publică doar pentru faptul că printre susținătorii ideii se găsesc și vorbitori de rusă. Minte de cucoș. Moldova, mă înspăimânți!

Mi-a apărut o nedumerire: oare nu se simt rușinați patrioții din națiunea titulară că minoritățile le apără monumentele?

E de gândit.

 ****

– Multă lume și-a justificat ne-venirea și ne-participarea prin ciudatul argument: nu vin la protest pentru că acolo vor fi tot felul de inși dubioși, minoritari, duși cu pluta!

Parțial adevărat – doar inșii cu ceva doage lipsă vin să protesteze la zero grade în ziua a doua după Crăciun ori la 3 noaptea. Oamenii ”de bine” stau la vremea asta la cald. Acasă. Total fals – protestul a avut un scop clar: Salvarea Grădinii Publice.

Acest interes comun ar fi trebuit să anuleze diferențele ideologice și etnice, de partid sau religie.

Am repetat-o când am îndemnat oamenii să vină:

Dragi credincioș și atei, naționaliști și cosmopoliți, gay, lesbiene și hetero, moldoveni buni și români buni, romi și evrei, comuniști și liberali, pro-UE și anti-UE, putem uneori să uităm lucrurile ce ne despart și să ne adunăm în jurul lucrurilor ce ne unesc.
Eu cred că Grădina Publică e unul din ele iar salvarea ei e în interesul tuturor. Pentru că Grădina Publică, cu Aleea Clasicilor și Scuarul Europei e mai mult decât un loc oarecare – e spațiul unde discutăm pe bănci cu prietenii, ne adunăm să cinstim pe marii înaintași, plimbăm copiii prin iarbă, facem adunări și poze la nunți.
Acum aceste spații sunt pe cale de a fi transformate în terase și cafenele de vară, unde se va vinde alcool și nu va mai fi loc pentru noi, pentru copiii și cultura noastră.
Veniți mâine la 10.00 în Scuarul Europei.
Vocile voastre pot opri transformarea parcului în cârciumă.
În Grădina Publică este și trebuie să fie loc pentru toată lumea.
Orășenii merită un parc. Orasenii nu merită aăa o primărie
.”

****

– Protestul are mai multe fețe. Una radicală și pe alocuri violentă. E Maia Laguta. Alta non-violentă, pașnică și legalistă. În ea mă găsesc și eu. Altă față mai orientată spre acțiune directă. O a patra ce vrea să mai așteptăm. Pestrițe. Ca și oamenii ce compun grupul.

Mass media moldovenească, obișnuită să facă reportaje doar de la congrese de partid unde vorbitorii sunt delegați și ierarhia e clară, a încercat să pună și aici un lider. Firește că au ales ce le-a plăcut. Mai ales Maia Laguta. Care e mai scandaloasă. În umbră au rămas alte atitudini. Mai tăcute. Mai pașnice.

Cum ar trebui să le explicăm că suntem o inițiativă civică eterogenă cu multe viziuni dar cu un interes comun – cel de a salva Grădina Publică? Nu de alta dar grila cu ”lideri” și ”sub conducerea lui” ne face mai mult rău decât bine.

****

– O precizare ce mi se pare importantă: protestele din Grădina Publică au fost motivate de atitudinea pro-monument. În nici un caz nu ne adunăm sub vreo variantă a sloganului ”Anti- sau Jos Chirtoacă!”. Să nu confundăm scopurile civice cu cele politice.

Edilul e cooperant, dialoghează și manifestă dorință de a interveni.

Cum legea e de partea noastră ar trebui să-l facem aliat pe primarul general.

****

– Există o parte foarte tristă a lucrurilor – funcționarii din Direcția Arhitectură și Urbanism sunt atât de aroganți încât nu au grijă măcar să facă acoperire legală pentru construcțiile din centrul istoric al orașului care sunt protejate de câteva legi, moratorii și decizii de guvern.

Ziceam ceva vreme în urmă, în legătură cu construcția din parcul de lângă clădirea Kentford: e bine că am stopat construcția dar e rău că a rămas în funcțiune mașinăria direcțiilor ce dau autorizații ilegale de construcție.

Construcția din Grădina Publică reprezintă produsul muncii acestei mașinării. Sper că e ultimul, dar nu prea cred.

****

– Faptul că antreprenorul continuă să construiască pe furiș cu încălcarea flagrantă a dispoziției primarului e, cred, o greșeală pe care o va plăti.

Pentru că în acest își ia asupra lui o bună parte din mânia și atenția publică îndreptată până recent asupra primăriei. Devine țapul ispășitor numărul 1. Și va plăti și polițele funcționarilor.

Pe cât de tainic toarnă acum beton noaptea, pe atât de transparent și la lumina zilei va trebui să demonteze construcția.

****

– Unii comentatori (anonimi și cu nume reale) au afirmat, prin rețelele sociale și reacții private, că protestul nostru e suspect din motiv că atacăm businessul, că Sbarro va crea locuri de muncă și că în genere, am avea motive să ne mândrim de vreme ce o franciză americană atât de cunoscută ne bate pragul.

Eu cred că avem nevoie de business în oraș. Orice antreprenor de bună credință este binevenit să activeze dacă o face în cadrul legal.

Argumentul locurilor de muncă nu prea ține. La fel cum traficul cu ființe umane, organe ori prostituția nu sunt acceptabile moral chit că produc locuri de muncă, construcția de pizzerii în perimetrul celei mai vechi Grădini Publice din Moldova intră în același registru de imoralitate. Locuri pentru pizzerii se găsesc în altă parte. În Piața Centrală, bunăoară. Ori pe oricare altă stradă a orașului.

****

– În grupurile de activiști s-a discutat necesitatea unor abordări de ordin structura/sistemic. Pentru că, zice experiența adunată pe durata a câteva luni, cazurile se repetă și ar trebui să ne îngrijim mai degrabă de rădăcina problemei decât de efectele ei.

Rădăcina stă, fără îndoială. În lipsa de transparență decizională de la Primărie dublată de o apatie a societății civile.

Pentru a rezolva prima parte a problemei am propus să solicităm primăriei instaurarea unor mecanisme de consultare a societății civile și cetățenilor în privința amenajării spațiilor publice și a lucrărilor de construcție în centrul istoric al orașului Chișinău. Dezbaterile publice ar trebui să devină regulă.

Cu apatia e mai greu. Nu avem o soluție. Dar o căutăm.


Dec 24 2012

invitatie la protest: Scuarul Europei, miercuri, 26 decembrie, ora 10.00

Vitalie Sprînceană

Am scris, vreo 10 zile în urmă, un bilet despre proiectul terasei de vară din Grădina Publică. Oarecum neșteptat, postul a avut o mulțime de cititori și comentarii, pe rețele publice și în schimburi private de scrisori. Sunt plăcut surprins că s-au găsit atâția oameni în Chișinău preocupați de soarta Grădinii Publice și m-am bucurat nespus că împărtășim cam aceeași părere în privința terasei în construcție: nu-și are locul în Grădina Publică!

Printre cititori se numără, și asta iar e prilej de bucurie, și primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă care a citat direct anumite pasaje ale biletului în ședința Primăriei din 17 decembrie.

Între timp s-au mai mișcat niște lucruri.

– Am pornit un blog dedicat acestei construcții unde adun toată informația relevantă.

– Am bătut pragul Camerei Înregistrării de Stat (luni și miercuri) unde am solicitat și obținut extrasul cu datele de bază ale companiei beneficiar al construcției. Marți și miercuri am fost la Primărie unde am depus 3 cereri – una la Direcția de Urbanism, una d-lui viceprimar Nistor Grozavu, căruia i-am solicitat copii ale avizelor și certificatelor de construcție și una d-lui primar Dorin Chirtoacă, pe care l-am rugat să verifice legalitatea executării muncilor de construcție și conformarea lor cu cadrul legal, cu Legea privind Protecția Monumentelor în primul rând.

– Vineri a apărut în sfârșit, pe site-ul Primăriei, un act oficial privind construcția de pe adresa bd. Ștefan cel Mare, 101. Documentul a confirmat o presupunere – e vorba de o terasă de vară. Și o ilegalitate preliminară – obiectul urmează să aibă cel puțin 2 nivele iar asta încalcă Dispoziţia 1289-d din 04 decembrie 2012 “Cu privire la amenajarea spaţiilor publice la staţiile transportului urban de pasageri şi pasajele pietonale subterane, anularea unor acte referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de amplasare a obiectivelor comerciale pe acoperişurile pasajelor pietonale subterane”, în care se stipulează că construcțiile din stații nu trebuie să aibă mai mult de un nivel.

Din document nu e clar dacă construcția are avizul Ministerul Culturii și altor instituții relevante conform legilor cu privire la protecția monumentelor sub incidența cărora cade Grădina Publică. O să aflăm și asta când Primăria va prezenta răspuns la solicitări.

Între timp și Agenția de Inspectare și Protecție a Ministerului Culturii a solicitat pachetul de acte.

– Vineri-sâmbătă a apărut, ca urmare a unor dezbateri pe rețelele sociale, o inițiativă a unor cetățeni de a protesta în scuar împotriva construcției. Inițial am discutat ideea de a ne aduna luni, la 10.00, în fața Primăriei, înainte de începerea ședinței ordinare. Apoi am decis totuși că e mai bine să lăsăm pe miercuri.

– Duminică s-a trezit în sfârșit mass-media ”oficială”. Întâi unimedia a publicat o știre despre documentul afișat pe site-ul primăriei. Apoi subiectul a fost discutat în ședința Primăriei (vezi după min. 70), iar ziarul Adevărul i-a dedicat un articol critic…

…Miercuri, 26 decembrie, ne vom aduna în scuar. La 10.00.

Să ne spunem părerea. Că terasa de vară trebuie demontată.

Să discutăm cu autoritățile, dacă doresc.

Să le zicem că e imoral să se construiască, fără dezbateri publice și poate un referendum local, în locurile sacre ale Chișinăului și țării.

Că terasele de vară nu pot fi construite chiar oriunde – mai ales în Aleea Clasicilor.

Să îi informăm și pe ceilalți locuitori ai urbei despre problemă.


Dec 16 2012

sfarsiturile de lume vin tot mai des

Vitalie Sprînceană

În satul meu natal niște inși așteaptă sfârșitul lumii. Și cred că va  veni. Deși, ca toți gospodarii au semănat prevăzător grâul de toamnă. Și au și săpat prin grădini… Acu 2 ani, în legătură cu o altă prezicere a sfârșitului, o familie chiar își pregătise un rucsac cu produse de prim ajutor. N-a mai fost nevoie de ele…

A fost o vreme când sfârșiturile lumii veneau mult mai rar. Abia o singură dată la o mie de ani. Și nici pe atunci nu îi afectau pe toți că, în jurul anului 1000, lumea trăia pe continente diferite, fără legături directe în timp real. Mai mult, unii nu știau nici cu spatele despre aceste sfârșituri pentru că oamenii trăiau după calendare diferite. Musulmanii se găseau în anul creștin 1000, conform calendarului lor, în 378, iar evreii în 4761. Popoarele Europei  nu erau cu toate încă creștinate așa că trăiau în cronologii locale. Vremurile acelea au apus.

Acum, de când cu globalizarea și unificarea calendarelor la care se adaugă și globalizarea mass-media, sfârșiturile lumii au început să vină tot mai des. În fiecare an câte unul. Și tot mai mulți oameni să aibă știre de ele.

Și geografiile calendarelor sunt mult mai diverse. Ba vine un sfârșit al lumii dintr-o cronologie creștină, ba din una maya, ba din calcule laice (în cazul isteriei legată de coliderul din Elveția).

Uneori e bine să trăiești mai degrabă local decât global. Ai multe șanse să fii ocolit de fluxurile mondiale ale prostiei.


Dec 16 2012

ar trebui sa ne luam statul inapoi

Vitalie Sprînceană

În vama românească Albița a fost arestat un TIR moldovenesc ce transporta sute de mii de pachete de țigări de contrabandă spre Macedonia. Automobilul a trecut fără probleme vama moldovenească Leușeni.

Deputații au discutat incidentul în parlament cu glume. Măscăriciul târgului, Mihai Ghimpu a declarat că probabil s-o fi stins lumina de n-a văzut scanerul vamei mașina cu bucluc (țigări). Și s-a străduit nespus de mult să fie delicat și să nu-și rănească partenerii de alianță.

…Primăvara trecută, în cadrul unei acțiuni de amploare, autoritățile române au arestat și cercetat penal câteva zeci de vameși de la Albița, pentru implicare în contrabanda cu țigări. La Chișinău era liniște și liniștea s-a păstrat. Ca și cum contrabanda nu ar fi intrat prin teritoriul moldovenesc, ca și cum vameșii moldoveni n-ar fi închis ochii la tutunul de contrabandă…

În aceeași ședință niște deputați din opoziție au afirmat că un vicepreședinte de parlament folosește simbolurile de stat pentru a-și proteja niște afaceri…Liniște în Parlament.

Puterea și autoritatea statului au devenit, în Moldova, simple umbrele pentru acoperirea și protecția unor afaceri ilegale.

Cetățeni, ar trebui să ne luăm statul înapoi.


Dec 15 2012

Cultura nationala ca o carciuma. Despre Gradina Publica Stefan cel Mare si Sfant.

Vitalie Sprînceană
  Grădina Publică ”Ștefan cel Mare și Sfânt” se procopsește, zilele astea, cu un nou șantier de construcție – în Scuarul Europei, la ieșirea dinspre Teatrul de Operă și Balet/Cinematograful Patria, a apărut un gard, iar în spațiul ascuns de gard răsare din pământ un  undament de beton. Asta se întâmplă cam la zece metri distanță de intrarea în Aleea Clasicilor.

Descrierea proiectului, afișată pe gard, nu zice prea multe despre tipul viitorului obiect și nu prezintă vreun desen/schiță a
acestuia. Sofisticata limbă de lemn a afișului s-ar traduce prin cafenea sau terasă.

N-ar fi prima, de vreme ce mai există o cafenea-terasă la intrarea dinspre strada Mitropolitul Bănulescu-Bodoni. Dar aia a fost construită în vremuri sovietice imemoriale pe când problema spațiilor publice nu se punea. Că public nu prea era. Doar tovarăși.

…Șantierul a apărut discret, la câteva zile după ce primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, a repurtat o victorie răsunătoare (cel puțin la TV) asupra unei alte construcții comerciale, poreclită tot de el COȘTEREAȚA, situată în sectorul Ciocana al capitalei. Coștereața a fost demolată pentru că încurca planurilor de lărgire a străzii și a mai și intrat în conflict cu orgoliile lui Chirtoacă. Edilul s-a făcut insistent că nu observă că peste drum de coștereață, cum remarca Eugen Luchianiuc, se găsește un salon de jocuri de noroc care încurcă la fel de mult lărgirii străzii dar care aparține cui trebuie.  

Noua construcție apare între câteva chioșcuri de ziare, unul de cărți, unul de gogoși Fornetti și unul de cafea și patiserie,
dosit și el mai în interiorul parcului, printre copaci. Semn că mâncare se găsea și până acum. Terasă nu era.  
Stricăm o coștereață la Ciocana. Ridicăm alta în Grădina Publică din centrul orașului. E despre principii și valori. Despre spații publice simbolice și sacre integrate abuziv în circuitul comercial. Despre scriitori ce au făcut cultură iar acum stau pe post de locație comercială de prestigiu și aduc profit vânzătorilor de bere și plăcinte. Despre parcuri ale memoriei ce se transformă treptat în parcuri ale consumului. Despre tendința de a face o cârciumă din cultura națională.
La Primărie acum e tăcere și atmosferă de sărbătoare. Luptele s-au terminat, încep colindele.
Tăcere e și în mediul activist. Și e și frig… 
 sursa primară: Blogul Spații Publice în Chișinău și Moldova.


Dec 6 2012

logic ca nici nu citesc.

Vitalie Sprînceană

Două tinere de vreo 14-15 ani, probabil eleve la un liceu din capitală, stau la vorbă la o sală de forță glamuroasă din Chișinău.

– Nu știi cumva ce ne-au dat să citim pentru acasă?

– Trebuie să văd în caiet. Dacă e ceva din literatura universală atunci o să mă strădui să caut ceva, iar dacă e din literatura română atunci LOGIC că nici nu citesc.

(Povestită de o prietenă ce frecventează sala cu pricina.)