blog implicat

carti filme muzica idei polemici

Tag: observator

crize identitare…la americani

au cică și chipsurile crize identitare…

tipuri de rationalitate

 

Pe durata secetei cumplite din 2007, mi-a fost dat să aud o stranie dispută între părinţii unui bun prieten, ţărani dintr-un sat din centrul Moldovei. Era vorba de soarta unui mic ogor de pe costişă: să fie prăşit sau să fie abandonat soarelui, ciorilor şi pustiei. Mama prietenului îşi îndemna bărbatul: să mergem, măi, să prăşim bucata aia, că doar n-o lăsăm păsărilor şi jivinelor, cum să stea pământul nostru neprăşit, ce, suntem calici?

Tatăl amicului nu se da dus din parcela de umbră răcoroasă ce-o găsise la rădăcina nucului din ogradă:

– Ei, muiere, şi pentru ce mi-aş ucide eu ciolanele pe seceta asta? S-o prăşesc, să n-o prăşesc, ce rost are: soarele a ars totul, nici buruianul, sireacul nu creşte. N-am face nimic decât să frământăm fără folos ţărâna… Las pământul să se odihnească un an…

– Cum măi, să stea pământul neprăşit? Neam din neamul meu n-a făcut aşa. Vrei tu, nu vrei, eu merg mâine să-l prăşesc…

Prietenul îmi spunea, ceva mai târziu, că părinţii lui chiar au mers a doua zi la ogor, l-au prăşit cum se cuvine, dar roadă n-au luat din bucata aia… Şi nu şi-au vorbit câteva zile la rând.

Avea, gândeam eu, fiecare dreptatea lui. Ea – pentru că ar fi fost o profanare, sângele strămoşilor gospodari vorbeau în sufletul ei, să lase pământul paragină, în voia sorţii. Inima, credinţa şi bunul simţ nu-i îngăduiau să facă asta. El – pentru că gândea raţional, adică cu capul limpede şi inima rece… Adevărul fiecăruia, însă, ţinea de un anume context, agravat acum de accidentale valenţe meteorologice (căldură plus secetă)…

 

 

 

 

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén