Sep 25 2011

Xavier Gorce: Les Indégivrables

Vitalie Sprînceană

 Haiku-urile astea zoologice conțin multe pilule inteligente, dulci și amare, pentru cititorii fideli ai cotidianului Le Monde…Pinguinii ”de nedezghețat” (traducerea aproximativă a ajectivului indégivrables) desfac, în trei-patru scene, diverse noduri ale zilei…

Autorul lor, Xavier Gorce, le mai adună și pe blogul Les Indégivrables.

Astea-s câteva din cele care mi-au plăcut cel mai mult:

 

 

 

 

 

 


Aug 23 2011

cutremuristice

Vitalie Sprînceană

Zice pe facebook o prietenă, imediat după cutremurul de azi (a fost unul, de 5.9 grade, moderat îi zic specialiștii, eu însă m-am speriat ca de unul mare):

 În sfârșit, cu ocazia asta, mi-am văzut și vecinii.


Jun 30 2011

traduttore, traditore…cu funduri

Vitalie Sprînceană

 

Așa arată grija pentru curățenie. Care e confundată cu cea pentru funduri. Cele ale țigărilor…Așteptăm când campaniile anti-fumat se vor lua și de țâțele țigărilor.

p.s. Anunțul a fost pescuit în ascensorul unui bloc din centrul orașului…


May 21 2011

Dominique Strauss-Kahn in imagini si ganduri. Trenuri, de asemenea.

Vitalie Sprînceană

sursa: Le Canard enchaîné

Curios care postură o fi mai rușinoasă pentru Dominique Strauss-Kahn  (DKS), șeful Fondului Monetar Internațional, recent arestat și acuzat pentru violarea unei angajate a hotelului în care înnopta: (im)postura de bancher ”onorabil” pus la zidul infamiei pentru o slăbiciune sexuală, sau altă, (im)postură, cea de a fi membru al Partidului Socialist Francez, bastion tradițional de stânga, și a de a suplini, simultan, funcția de președinte al unei organizații (de FMI e vorba) a cărei listă de merite e puternic contestată în țările Sudului global pentru valul de privatizări, flexibilizări și catastrofe sociale (cunoscut sub numele de neoliberalism) ce a însoțit agendele de ajustare structurală implementate în Sud…

sursa: Le Canard enchaîné

sursa: Le Monde


May 6 2011

cantecul emigrantilor moldoveni

Vitalie Sprînceană

Iată„ un cântec despre comunitatea moldovenească globală, cu toate straturile  (Valeriu Jereghi și Lilia de la New York) și destinațiile ei… Aș mai cizela în multe locuri versurile, dar cine-a făcut cântecul, l-a dres cu meșteșug…Versurile curg…

VICTOR DRUȚĂ.

CÂNTECUL EMIGRANȚILOR MOLDOVENI

Marusea-i la Praga și vinde cartoafe,
Valoghea la Penza -ngrijește de scroafe,
Ion a ajuns la Paris și-i student,
Snejana s-a aranjat la Tașkent.
Corina lucrează-ntr-un bar la Atena
Și tocma-n Iacutia dus este Ghena.
Vasile se află-n orașul New-York:
Mătincă-n Moldova eu nu mă întorc.
Iar Liza-i la Roma și bine îi pare
Că are de lucru și-i cald și e soare. 

Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!

Ileana-i badante, lucrează c-o babă,
Da Galea a zis că ea nu este roabă,
Alioșa mai ieri o chicat de pe șchele
Și îmblă săracu acuma-n costele.
Irina a fost candidată la Miss,
Valeriu Jereghi un premiu a-nvins,
Da Feghea și Olga trăiesc la Milano,
Lui Vichea îi place nespus Celentano.
Și Chicu Efim un roman a creat,
În care a scris c-a băut și-a fumat.

Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!

Ilii și cu Ghiță-au furat o mașină,
Da Iura pe zebră-a călcat o bătrână,
Andrii în Rezina femeia-a lăsat
Și cică cu Jana s-o-ntorlocat.
Natașa din Padova e o „putană”,
Soția lui Jora-i italiană,
Vitalic și Vladic s-au dus în Canada,
Că nu mai vroiau să se plimbe cu „Lada”.
Femeie,aș mânca,măi,un borș cu fasule –
Păi uite c-avem doar spaghetti-n castrule.

Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!

Valera și Liuda din satul Băcioi
În Noua Zelandă pasc sute de oi.
Curoșu Ruslan a murit la Siviglia,
S-a măritat în America Lilia,
Copchiii Oxanei nu știu moldovnește,
Enrico Mariei i-a spus c-o iubește,
Iar cerul la Roma e-așa de senin!
Catincă,mai toarnă o cană de vin,
Că-mi vine să plâng și așa mi-i de jele
Când mă gândesc la fetițele mele!

Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!

Vasile, Ion, Margareta și Vova,
Voi când vă întoarceți acasă-n Moldova?
La anu, cireșii când vor înflori,
Când bani de ajuns noi vom agonisi,
Când dor ne va fi de-un castan de la școală,
Când tata din pat iaca nu se mai scoală,
Când storși prin străini de avânt și putere
Veni-vom acasă, sătui de avere…
Vom merge prin sat, gârboviți și pustii –
„Da cine-s străinii aiștia? Îi știi?”

Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea.

 

Sursa: http://unmoldoveanlaroma.blogspot.com/2010/10/cantecul-emigrantilor-moldoveni-marusea.html

p.s. din câte înțeleg, Victor Druță e și autorul versurilor. Halal nene, bravo!

p.p.s. lipsește o etnografie sau antropologie ori măcar o sociologie a muzicii de emigrație… polemicile muzicale în Moldova încă se mai învârt în schema ”muzică bună” vs ”muzică proastă”. A se vedea cazul Pavel Turcu.

p.p.p.s. ce-ar fi să încerc să fac ceva despre asta la vară cât voi sta în Moldova?

p.p.p.p.s. ar mai fi de adăugat și alte straturi ale emigrației: academică, religioasă, turistică. Asta înseamnă că bucata ar fi trebuit să devină baladă.

 

 


Dec 13 2010

stiinta ca proiect politic

Vitalie Sprînceană

Evit să mă pronunț pe probleme identitare fără o lungă și prealabilă ”încălzire” conceptuală ce ar fixa discuția în sertarele cuvenite și ar aranja, pe fragmente și policioare, idei generale, forțe culturale, drepturi individuale, opțiuni politice și așa mai departe (Susarenco dixit)…Cu atât mai mult nu prescriu altor oameni identități, conștiente sau inconștiente, înnăscute ori  dobândite…

Dar ceata de colindători macedoneni de la Adunarea Anuală a Asociației pentru Studii Slave, Est-Europene și Euroasiatice m-a amuzat. Întâi că-s ingenioși: să-ți dea în cap că niște inși dintr-o țară controversată din Balcani, a cărui nume nu e recunoscut vehement de un vecin (Grecia), a cărei limbă nu e luată în serios de tocmai 2 vecini (Grecia, pentru că adjectivul ”macedoneană” ar fi un furt, Bulgaria, pentru că limba macedoneană ar fi un dialect al limbii bulgare schimonosit de sârbi pentru a anula pretențiile istorice ”justificate” ale bulgarilor față de  Macedonia), deci, inșii ăștia nerecunoscuți se urcă în avion, merg tocmai la Los Angeles, la o conferință americană unde nici pomină de grec sau bulgar și își împărtășesc păsul. Adică discută despre limba macedoneană la ei acasă (subiect controversat) și în țările apropiate (cred că bulgarii își mâncau papucii de scârbă dacă știau de ispravă). După care, în discuție, partea macedoneană poate oricând invoca argumentul că s-a discutat la conferință, nu oriunde ci în America…

Panelul cu pricina a fost în sine o curiozitate și din motivul că a cam încălcat toate procedurile de organizare a unor asemenea evenimente. Pentru că, ar fi fost logic și  necesar ca panelul să aibă un chair, adică un fel de șef care asigură selecția participanților și moderarea panelului propriu zis. Altă ciudățenie e că panelul a cuprins tocmai 4 prezentatori (din 5) din aceeași țară, universitate, facultate! O fi fost mâna prietenoasă a cuiva ce simpatizează cu misiunea politică al macedonenilor…

Le-a cam reușit trucul și a ieșit cu efect…

Pe coridoare îl văd pe Vladimir Solonari, fost deputat în Parlamentul Moldovei, acum profesor la o universitate din Florida, și cu oarece afinități față de ideea limbii moldovenești și națiunii moldovenești. Aș putea face o glumă cu el și să-i sugerez să organizeze vreun proiect politico-științific asemănător, pe care l-ar băga la vreo 2-3 conferințe de astea în America și astfel ar tranșa, cu influențe din Washington, fâsâiala identitară în Moldova….Participanți s-ar găsi. Știu un strateg de microbuze și istorie de la Costești care ar veni, dacă ar ști ceva engleză… Bine că nu știe, nici el nici ai lui…

Cred că-i cumva ironică și neașteptat de adevărata lemnoasa concepție a universitarilor moldoveni că știința ar fi reflectarea obiectivă a realității. Cu o condiție. Să avem o înțelegere corectă a ”obiectivității”.


Nov 13 2010

trenduri cu vodca

Vitalie Sprînceană

Trend nou. Eco-eco. Sănătos. Probabil și cu vitamine – E, D, B vreo multe. Poate și dietetică. Astea-s însă calități bănuite. Cu alea certe e mai clar – vodcă organică. Făcută din grâne peste care n-au trecut decât picioare de femei virgine, strânse pe lună plină cu muzică  solemnă de Bach și fermentate cu lemn adus din Alaska… Adepți ai modului sănătos de viață  din toată lumea, asta-i pentru voi!