Umberto Eco (într-o conversație discuție cu Jean-Claude Carriere): Nu e mare lucru de spus în legătură cu acest subiect (cel care profețește că Internetul va ucide cartea). Internetul ne-a readus în era alfabetică. (…) Acum toată lumea e nevoită să citească…
De peste cinci sute de ani, variațiile obiectului numit carte nu i-au modificat nici funcția, nici sintaxa. Cartea este ca lingura, cocanul, roata sau dalta. Odată inventate, nu pot fi ameliorate în mod semnificativ. Nu se poate inventa o lingură mai bună decât o lingură…
Jean-Claude Carriere, în cadrul aceleiași discuții: Nu există nimic mai efemer decât suporturile durabile…V-am adus din biblioteca mea o cărticică tipărită în latină la sfârșitul secolului al XV-lea, la Paris…Încă o putem descifra destul de ușor (V.S. Oferă exemplul unor cuvinte ce au suferit modificări). Deci încă mai putem citi un text tipărit în urmă cu 5 veacuri. În schimb nu mai putem citi, nu mai putem privi o casetă analogică sau un CD vechi de doar câțiva ani. Sau dacă numai păstrăm și vechile aparate în pivniță…De altfel, cum am spus, nici nu e sigur că în viitor vom avea destulă energie electrică pentru toate aparatele noastre. (…) Fără electricitate totul e pierdut definitiv. În schimb vom putea citi cărți la lumina zilei, ori seara la lumânare, chiar și atunci când toată moștenirea audiovizuală va fi dispărut.
Fragmente din cartea Nu sperați că veți scăpa de cărți, Humanitas 2010.