blog implicat

carti filme muzica idei polemici

homo economicus

O impresie subiectivă: preţurile cele mai mari se afişează, la Chişinău, nu în centrele comerciale sau în lanţurile de supermarketuri pentru clasa mijlocie ci…în preajma spitalelor.chiar dacă în Piaţa Agricolă Centrală un kilogram de varză se vinde deja la preţul de 2 lei 50 bani, iar precupeţii de la reţeaua Nr.1 sau Fidesco nu îndrăznesc să bage un preş mai mare de 3 – 4 lei, târgoveţii de lângă Spitalul pentru Copii de lângă Cinematograful „Gaudeamus” (aflat chiar în vecinătatea Ministerului Sănătăţii) nu se ruşinează să afişeze un preţ de 5 lei (pentru zilele lucrătoare) şi 5-6 pentru week-end. Un săpun obişnuit, ce poate fi cumpărat în oraş la 2 lei bucata, aici face 4 sau chiar 5, pentru că vânzătoarele uneori nu prea au mărunţiş pentru rest. La spitalul Clini Republican e aceeaşi poveste: o apă minerală procurată pentru un bolnav te uşurează de 2-3 lei în plus, o pâine e vândută cu un adaos comercial de 30-40 %, iar laptele, produs preţios pentru redresarea oricărui pacient e un lux care se vinde la un preţ cu 3 lei mai mult (uneori asta face cam 50% mai mult) decât în zonele ne-spitalice ale oraşului. Aceeaşi situaţie şi la Centrul Mamei şi al Copilului (Codiţa), la Spitalul Cardiologic, la Spitalul Municipal Nr. 1…

Altă impresie subiectivă: peisajul gărilor din Europa de Est (Moldova, Ucraina, Rusia, Bulgaria, România) are, pe lângă fonul local, un element comun – speculanţii individuali, de obicei, birouri exchange ambulante, care vând/cumpără valută de la călătorii abia sosiţi în oraş la un curs derizoriu (minus 2-3 lei la dolar la cumpărare, plus 2-3 dolari la vânzarea valutei). Aceşti tipi, oarecum transnaţionali – ai senzaţia că sunt aceeaşi la Chişinău, Bucureşti sau Sofia, alcătuiesc reţele bine sudate (nu se trădează reciproc în faţa poliţiei cu care de altfel se înţeleg de minune, în sensul că o cumpără cu succes), mobile (ştiu să dispară rapid, la ţanc şi cu pierderi minime), foarte persuasive (ştiu să convingă). Îi vezi de obicei la ieşirea din gară, cum stau cu teancuri de bancnote în mână, cântărind din ochi peştele care se vrea momit…

Ar mai fi şi alte observaţii – pe aceeaşi lungime de undă: reţetele de slăbire, serviciile de magie şi ghicit, tot felul de cărţi cu soluţii miraculoase: toate sunt construite după un algoritm identic – au ca pilon ideologic şi instrumental valorificarea resursei psihice numită necunoaştere. În fond, atât vânzătorul de săpun, citrice şi apă de lângă un spital oarecare, şi vânzătorul de valută de la ieşirea din gara feroviară mizează pe ignoranţa cumpărătorului.

Nu e vorba de ignoranţă în sens de prostie sau nebunie – nu au fost atestate cazuri când aceşti târgoveţi ar fi obligat vre-un trecător, cu forţa sau apucându-l de păr, să le cumpere marfa. Actul cumpărare-vânzare este perfect benevol, nonviolent şi raţional – cumpărătorul ştie ce vrea şi vrea anume acest produs. Ignoranţa ar fi aici necunoaşterea normală şi firească a locului, contextului geografic sau geografia valutar-bancară a oraşului. Vânzătorii din jurul spitalelor mizează pe vizitatori/rude/prieteni ale bolnavului ce vin din provincie să-şi vadă pacientul şi decid să-l îndulcească cu ceva (cine e nebunul să cumpere o apă minerală tocmai din sat când aceasta se vinde chiar la intrarea în spital?), indivizi care nu cunosc prea bine distribuţia geografică a preţurilor în oraş sau care nu prea au timp pentru o asemenea cunoaştere a urbei, cumpărătorii de valută ieftină folosesc acelaşi atu, atunci când vând valută la un preţ mizer unui turist care nu ştie că la 50 m de el se află o bancă comercială unde se pot efectua schimburi valutare corecte, la un curs rentabil, aproape de cel oficial.

Ignoranţa, necunoaşterea, iraţionalitatea sunt trăsături la fel de legitime (dar neglijate de economics-ul oficial) ale lui homo oeconomicus şi vând (creează venit, capital, rentabilitate) la fel de bine ca raţionalitatea, cunoaşterea calificată a opţiunilor/alternativelor şi alte caracteristici de manual. Cred că Keynes, Schumpeter, von Mises şi alţi economişti ar trebui să-şi dea palme că nu au prevăzut această resursă preţioasă, un combustibil bun, poate chiar un perpetuum mobile al economiei de piaţă în varianta sa locală. Un fel de capitalism cu faţă umană, prea umană chiar – un umanism brutal, aproape cinic.  

Previous

inghet…de preturi

Next

ce se mai citeste la Chisinau…

5 Comments

  1. Corecte afirmatiile. Si in Romania faza cu preturile linga spitale este cit se poate de vabaila.
    Nu sint sigur daca mai este valabil aia cu “valutistii” pentru ca in acest moment casele de schimb valutar sint cam peste tot si in plus valuta externa este din ce in ce mai putin folosita in tranzactiile “stradale” astfel incit cererea de schimb s-a redus mult la nivel microeconomic.
    In cre priveste ignoranta ca resursa a cresterii economice mi-e tare teama ca este mult mai folosita decit am crede noi (pervetirea culturii de masa, efectele daunatoare ce sint tinute departe de ochii consumatorului ale unor tehnologii noi sau manipularea politica a masei electorale pentru atingerea unor obiective economice apartinind unui grup restrins). Atita ca astea nu prea apar in manuale.

    Off-topic acum: m-ar bucura sa citesc mai multe materiale legate de viata cotidiana din Republica Moldova.

    popej27s last blog post..Plînge-m-aş, da’ n-am semnatari.

  2. Tocmai de asta este si economie de piata, ca pretul sa varieze inclusiv si datorita circumstantelor topografice. Altfel, daca preturile ar fi la fel peste tot, am avea numeroase cazuri de cretinism topografic, iar oamenii ar inceta sa-si mai foloseasca materia cenusie si imaginatia. In plus, chestia asa cu preturi exagerate exista peste tot, atat la nivel legal cat si ilegal.

    In special, acolo unde exista multi turisti. De exemplu, am avut o experienta recenta la Praga. Trebuia sa schimb niste bani exact atunci cand treceam printr-o piata de suveniruri. In apropiere existau doua case de schimb valutar. Una care avea “un curs bun” si la care exista o coada imensa iar alta te jecmanea pe fata in schimb lumea nu se prea inghesuia. Am ales cea de-a doua casa de schimb valutar din mai multe considerente: nu prea aveam timp, am schimbat o suma mica si nu conta atat de mult diferenta si nu in ultimul rand mi s-a facut dor de-o bere. Acum nu stiu daca acest comportament poate fi numit unul ignorant? Eu zic ca este ma degraba o alegere constienta.

    Medicul-Sefs last blog post..dor de conversatie

  3. Alex, nu cred ca un economist teafar poate justifica necesitatea majorarii preturilor unor produse cu 100-150%, doar din motivul ca sunt langa spital…cheltuielile suplimentare de transport sunt minime (sa zicem inca 10 % din kg de produs sau unitate), la fel si costurile de intretinere (as intelege daca produsele in cauza ar fi servite in ambalaj igienic, asa insa varza sta jos, intr-o lada murdara)…chiar daca am adauga pretul pentru “acoperis” (la spitalul republican pentru copii “e. cotaga”, taraba cu pricina se afla intre min. santatii si centrul de medicina preventiva chisinau, dar tot se vinde neigienic, fara manusi, produsul sta in praf etc), sa zicem 40-50 % tot nu am ajunge la pretul dublu de vanzare…
    de aia mi s-a parut cel mai valoros (dintr-un punct de vedere) faptul ca mina de aur a acestor comercianti se afla in ignoranta specifica (constienta, cum a fost in cazul , sau inconstienta, cum e in restul cazurilor).
    daca as fi economist as scrie o carte la tema, desi cred ca a fost scrisa de mult, dar nu intra in canonul economic clasic…

  4. Pe de alta parte daca produsele din spitale ar fi mai ieftine, nu crezi ca pacientii si cei care vin in vizita ar trebui sa se aprovizioneze de la gara sau din alta parte? Asta pentru ca in spital s-ar deschide o baza engros de unde s-ar aproviziona toti medicii si rudele sau cunostintle acestora. (-:

    Medicul-Sefs last blog post..the piano

  5. s-ar putea sa ai dreptate..ma intrebam insa de ce spitalul genereaza diferente atat de mari in distribuita urbana a preturilor? cu garile parca e clar…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén