Feb 4 2018

.

Vitalie Sprînceană

În jurul meu dispar oamenii –
cetățeni, jurnaliști, activiști, experți, savanți –
care văd în două părți
(pe de o parte, pe de altă parte),
rămîn doar oameni care văd o parte –
partea șefului, partea liderului de opinie,
partea partidului, partea preotului,
partea oligarhilor…


Feb 3 2018

Competițiile salvării

Vitalie Sprînceană

Lîngă clădirea Poștei Centrale, vizavi de Primărie, un grup de tineret PD distribuie o revistă de partid. Viitorul va fi frumos – preturile scad, veniturile cresc, guvernul își face treaba. Și din astea. (Unica pagină tristă din ziar e horoscopul care dă unor zodii bucurie și altor zodii probleme și cumpene – stelele nu-s atît de miloase ca guvernul și în plus, pe ele nu le așteaptă alegeri în toamnă.)

Alături un grup de religioși de la nu știu ce Centru de Ajutor Universal dau apă din Iordan care, zice un pliant, vindecă toate lucrurile – nefericire, sărăcie etc.

Oamenii trec și iau ziare. Apoi iau apă cică din Iordan.


Feb 2 2018

Priorități…

Vitalie Sprînceană

Pe toată întinderea bulevardului Ștefan cel Mare, de la strada Tighina pînă la strada Pușin, de ambele părți ale bulevardului, nu se găsește nici un chioșc de ziare. Nu ai de unde cumpăra un ziar.

În schimb sînt chiloți, covrigi, vinuri, bomboane, haine, mult aur și argint, bere, bănci, schimburi valutare, saloane de telefonie mobilă.

Priorități publice și private, cum ar veni.


Feb 2 2018

Internaționala unui singur om.

Vitalie Sprînceană

Cu acest val de sate moldovenești care ”se unesc cu România” mă gîndesc să fondez și eu o comunitate anarhist-sindicalistă moldovenească compusă dintr-un singur om: eu. Plus încă cîțiva oameni dragi.
Ori să declar că mă unesc, de unul singur sau cu prietenii, cu alte entități de acest gen… Motivația ar fi aceeași ca și în cazul satelor unioniste – dreptul istoric, aspirațiile dintotdeauna etc.


Feb 1 2018

Viitorul luminos…al fiecăruia din noi

Vitalie Sprînceană


Prima pagină a Ziarului de Gardă, ediția din 1 februarie 2018.


Jan 31 2018

Integrarea europeană – din abecedar în Constituție

Vitalie Sprînceană

Azi Guvernul a dat aviz pozitiv proiectului de lege prin care ”integrarea europeană” intră în Constituție.
Anterior, în unul din multele sale meciuri din campionatul republican împotriva Constituției, Curtea Constituțională zicea că ”orientarea spre spaţiul valoric democratic european constituie un principiu cu valoare constituţională”.
De acum încolo, cum ar veni, țara va avea orientare politică externă constituțională și orientare politică externă neconstituțională (va urma probabil vreun articol de încălcare administrativă pentru negarea ”integrării europene”).
Pînă ca întreaga țară să fie transformată într-un balamuc cu gîndire unică, ”integrarea europeană” a fost normă obligatorie în abecedar. Copiii învățau, cel puțin cu începere din 2007 (ca să înțelegeți că cei care trag acuma pătura europenismului nu sînt primii) că Moldova e în inima Europei și restul…
Alături de mama, școala, familia, Jizăs și restul ”valorilor fundamentale”.
Imagine din 2007:

Imagine din 2017 (fără stele de fundal):

Sursa: Abecedar, autori: Maria Buruiană, Silvia Cotelea, Aurelia Iermicioi, Constantin Dragomir, Ion Hadârcă (Editura Știința/Prut Internațional, 2017, p.138).


Jan 25 2018

Decît să umplem parcurile cu construcții, mai bine lărgim parcurile (despre construcția blocurilor din strada Timiș)

Vitalie Sprînceană

Pretura sectorului Centru organizează, pe 7 februarie, cu începere de la ora 10.00, în sala de ședințe a preturii, consultări publice asupra proiectului construcției unui complex de blocuri locative în strada Timiș, numerele 4 și 14.

Mai jos e planul terenurilor care ar intra sub construcție.

Așa cum se vede, o parte a terenurilor pe care urmează a fi amplasat complexul de blocuri e chiar lateral de scările care conectează strada Mateevici de Parcul Valea Morilor (intrarea dinspre Universitatea de Stat din Moldova).

Mai mult, se pare că trei blocuri locative (vezi desenul de mai jos) vor fi ridicate chiar lîngă scări, adică aproape în parc.

Beneficiarul, SRL „Rivis-Grand”, are un mic teren în proprietate privată și ar vrea să mai arendeze cîteva terenuri publice adiacente pentru a încăpea blocurile.

În general am o problemă cu așa-zisele ”discuții publice” în domeniul construcțiilor din oraș. Și acest proiect din Valea Morilor este exemplar: el cuprinde 4 slide-uri cu proiectul tehnic, ceva imagini și doleanțe (schimbarea codului de folosință a terenului din R2 în R6).  Și astea îs lucrurile puse în ”discuție”.
Asemenea discuții publice, în care există doar două opțiuni ”Aprob” și ”Resping” în baza a 3-4 slide-uri sînt de fapt simulări și substiuiri a unor discuții competente și cu miză (lucru de care profită în mod evident constructorii pentru care contează nu atît conținutul discuțiilor publice cît doar faptul că ele au avut loc, adică formal ele s-au desfășurat și asta e suficient).

De exemplu, acest proiect de blocuri locative nu conține măcar 1 propoziție în care cei care vor să construiască blocurile ar argumenta necesitatea construcției blocurilor locative anume în acea zonă, și nu din punctul de vedere a ceea ce ar cîștiga ei (gen ”apartamente cu vedere de vis” la prețuri corespunzătoare), ci din punctul de vedere a ceea ce ar cîștiga orașul (ce cîștigă orășenii din faptul că tu înghesuiești 4-5 blocuri, care vin cu cîteva sute de automobile, în cel mai amenajat parc al orașului, lîngă cea mai mare universitate sau, cum vezi tu că o să iasă sutele de automobile de pe o stradă, Timiș, pe care și acum abia dacă încap două mașini etc).

De asemenea, pretura sectorului Centru (și autoritățile publice în general) nu au găsit de cuviință să își exprime în vreun fel punctul de vedere (așa cum o face guvernul și alte ministere în legătură cu diversele proiecte de lege). Aș fi vrut să citesc ce crede Direcția de Transport despre acest proiect (din perspectiva transportului), Direcția Spații Verzi, Direcția Arhitectură etc.

Pretura sectorului Centru și autoritățile publice se comportă, în acest caz, ca un agent care dă în chirie localuri pentru evenimente, nu ca un organ ce deține expertiză, cunoaștere, viziune strategică și calitatea de apărător al interesului public.

Argumentarea din perspectiva orașului lipsește în acest proiect (ca și în celelalte de acest tip) și ea ar trebui făcută obligatorie. Altfel spus, constructorii care vor să ridice blocuri ar trebui să argumenteze ce are de cîștigat orașul din proiectele lor (pentru că noi știm prea bine ce au de cîștigat ei din asta)…

La moment, unica necesitate pe care o soluționează aceste așa-zise ”discuții publice” este ca beneficiarul să obțină … documentația urbanistică zonală. Ce cîștigă orașul?

Revenind la proiectul complexului de blocuri locative de pe strada Timiș (Parcul Valea Morilor) propunerea mea e următoarea: Consiliul Municipal Chișinău să refuze modificarea codului de reglementare urbanistică și să păstreze  codul existent al zonei. Ulterior, CMC să demareze procedura de achiziționare a terenului care se află la moment în proprietate privată (cu nr. cadastral 0100202.481) care să fie trecut în proprietate publică. Cel mai bine ca zonă verde, 

Cum va fi amenajată această zonă mai departe va decide orașul (inclusiv prin discuții publice organizate ca lumea, prin participare și implicare).

Cîștigul e evident: în loc să fie cedate cîteva terenuri publice pentru a face loc pentru 4-5 blocuri în apropierea imediată a parcului (cu toate problemele de transport, liniște, infrastructură), administrația orașului (și aleșii municipali) ar putea alege să lărgească parcul prin a cumpăra o mică parcelă privată și a construi o zonă verde de parc de ambele părți ale scărilor (există ceva construcții private și în partea cealaltă a scărilor – ele la fel trebuie cumpărate).

Altfel spus, decît să permită unui oarecare dezvoltator imobiliar să vîndă spațiul de lîngă parc cu 600-700 euro metrul pătrat, consilierii ar putea dărui orașului pentru totdeauna o zonă mai mare de parc. Iar constructorul să ridice blocurile în zonele rezidențiale, acolo unde le e locul.

Soluția cea mai bună, desigur, e impunerea unui moratoriu pentru toate construcțiile care nu sînt prevăzute în Planul Uurbanistic General din 2007.