negru, istoriile unei culori

Vitalie Sprînceană

Am participat azi, așa cum anunțasem anterior, la o lansare de carte: Negru, Istoria unei culori de Michel Pastoureau, tradusă în română de Emilian Galaicu-Păun. Am și vorbit, în chiar două ipostaze: cea de blogger și sociolog.

Din prima postură am zis: Citiți cartea, ea merită.

Din a două am fost ceva mai elaborat. Am găsit că, pentru mine, cartea povestește trei istorii paralele:

– a succesiunii regimurilor de cunoaștere a lumii în Occident.

Într-un anume fel, Pastoureau povestește, pe cazul negrului, istoria căderii culorii în calitate de criteriu esențial al cunoașterii lumii, o evoluție ce se întinde din Evul Mediu și bătăliile centrale pentru semnificațiile culorilor (mai ales la ordinele călugărești) până în epoca modernă când culoarea este marginalizată și înghesuită în categoria percepții/senzații, deci la etapa întâi, cea mai inferioară a cunoașterii. Cea care poate fi înșelătoare, falsă, manipulatoare sau amăgitoare. Cea care este ulterior distilată de intelect și rațiune și transformată în concepte abstracte. Și incolore. Așa-i la Kant.

– a evoluției sistemelor de clasificare și distincție socială. Negrul nu e decât un pretext. Culoarea, zice corect Pastoureau, reprezintă un fapt social iar istoria ei e întâi de toate o istorie socială. Funcția culorii, în orice societate, stă în a ”clasa, marca, proclama, asocia sau contrapune” (p.21). Culoarea neagră, ca orice culoare, marchează granițe și ierarhii. De clasă, de rang, de funcții, de statut și de ierarhie. De rasă și etnie. Negrii din America dar și romii din țările noastre nu doar că sunt negri, dar sunt inferiori de negri. Sub-umani de negri pe alocuri.

– a variației simbolurilor legate de culoarea neagră. Pe alocuri legătura între simbol și lucrul simbolizat e directă: sol-fertilitate, noapte-beznă-moarte, în alte locuri e arbitrară: negru-lenjerie-erotism. La un nivel general, istoria percepției și semnificației culorii negre aduce o dovadă în plus că omul, așa cum zicea Cassirer, e un animal simbolic. Trăim încp cu simboluri, între simboluri, murim și lupătm pentru ele.

E de citit nu doar pentru specialiști ci și pentru toată lumea cu interese în științele sociale, cultură, religie, filosofie.

Au mai fost și niște bâlbe, dar pe alea le omit hoțește.


Leave a Reply

CommentLuv badge