blog implicat

carti filme muzica idei polemici

suntem religiosi dar nu avem o biserica pe potriva

Abia acum am pus mîna și ochiul pe acest excelent interviu al lui Vasile Ernu cu Dănuţ Mănăstireanu, teolog anglican laic.

Reținut:

…”După părerea mea, și aici sunt de acord cu partida lui Berger, secularizarea nu este atât un fenomen de respingere a religiosului, cât o reacție la inadecvarea bisericii față de realitatea contemporană, alături de toate celelalte care sunt asociate cu asta. Nicăieri nu este lucrul acesta mai evident ca în Marea Britanie, unde în ciuda scăderii vertiginoase a participării regulate la slujbele bisericești, oamenii rămân în esență interesați de spiritualitate, în sensul religios al termenului. Asta o face pe Grace Davie, un alt sociolog important al religiei, să afirme că „britanicii nu sunt mai puțin religioși, ci sunt doar religioși în alt fel”.

…”Îmi este foarte greu să-mi imaginez în contextul ortodox de la noi manifestări precum aceea a lui Dietrich Bonhoeffer, care a plătit cu viața implicarea în complotul care a încercat asasinarea lui Hitler, sau a lui Karl Barth, care prin Declarația Barmeniană a atras atenția bisericilor protestante germane cu privire la apropierea lor toxica de regimul criminal nazist. De asemenea, la noi, sub comunism, singura contestare ideologică a regimului ceaușist a venit nu de la ortodocși, ci de la protestanți, în 1978, prin intermediul Comitetului pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC) condus de pastorul baptist Pavel Nicolescu.”

…”Educația religioasă din școală ar trebui să înnarmeze tânărul cu minime cunoștințe despre religiile majore ale lumii (esențiale într-o lume în continuă globalizare), cu un accent special pe cele din spațiul în care vor trăi, probabil, cei mai mulți dintre absolvenți. Scopul acestei discipline n-ar trebui să fie transmiterea credinței, sau, Doamne ferește, prozelitismul (deși, cum știm, se mai întâmplă), ci însușirea de cunoștințe temeinice în domeniul religios. Aceasta implică în mod necesar deconfesionalizarea și, aș adăuga eu, profesionalizarea educației religioase. Concepute astfel, orele de „educație religioasă” (NU de „religie”) ar trebui să fie obligatorii, inclusiv pentru atei. Așa cum este și matematica. Eu nu cred în dreptul omului la prostie. Oricum, nu pe banii mei de contribuabil. Pentru mine, modelul ideal în acest domeniu este cel britanic, dar nu cred că avem șansa de a vedea așa ceva în România nici într-o sută de ani.”

…”Deci, poate nu înțeleg eu cum stă treaba cu adevărat, dar conceptul de mântuire a neamului mă lasă complet indiferent. Și nu văd cum o catedrală va putea face ca românul să fie mai puțin leneș, hoț, bețiv și destrăbălat. Ori, fără asta, mântuirea neamului este o poveste ieftină, pentru babe naive si nevricoase.”

…”Sunt, deci, pentru direcţionarea unei părți a impozitelor mele către cauze de natură culturală, socială sau religioasă, dar sunt ferm împotriva faptului ca statul să decidă, în funcție de interesele sale adeseori neonorabile, unde și cât anume să distribuie din taxele mele.”

…”Ortodoxia are o tradiție respectabilă în privința angajării sociale. Sf. Nicolae, care nu este un personaj de poveste, ci a trăit cu adevărat, este prototipul clericului preocupat de probleme de justiție socială și implicat în mod concret în rezolvarea lor. De asemenea, Sf. Vasile cel Mare, este unul din cei mai importanți inițiatori de proiecte sociale din istoria bisericii. În același timp, nu cred că putem spune că ortodoxia, mai ales cea românească, a articulat în acest moment o teologie socială coerentă.”

…”Pentru Isus Cristos, așa cum spui, n-a existat nici un soi de distincție între social și religios. Una dintre cele mai cunoscute pilde ale sale, cea a samariteanului milostiv, de fapt pune caritatea deasupra ritualului religios. De asemenea, atunci când descrie judecata cea mare, el laudă nu ceea ce au spus ori au crezut oamenii, ci faptele lor, mai ales față de cei săraci. Acestea sunt dimensiuni pe care se pare că catolicii și protestanții le-au încorporat în mod mai adecvat decât ortodocșii în practica lor de credință. În mod straniu, această evidentă dimensiune socială este prima care se pierde atunci când religia devine militantă politic. Este suficient să ne uităm la candidații dreptei religioase americane, precum Perry si Bachmann, și să vedem că Isus al lor este mai degrabă un propagandist al capitalismului neoconservator, și n-are aproape nici o legătură cu Isus din predica de pe munte. Când văd asemenea manifestări, te rog să mă crezi că îi înțeleg pe atei. Cu asemenea prieteni, cine mai are nevoie de dușmani? Marele inchizitor al lui Dostoievski este un mic copil nevinovat pe lângă acești maeștri ai fățărniciei religioase.”

…”

Previous

ce spun tatuajele detinutilor despre epoca sovietica?

Next

la numaratul sufletelor

8 Comments

  1. Vulcan

    O grămadă de dogme întoarse pe dos! Îmi pare rău, dar nu poți fi ”religios în altfel”. Ești sau nu – atât. Restul, din orice perspectivă, este doar o îngrămădire năucitoare de cuvinte zvârlite alandala. Poate discutăm despre desacralizarea binefacerii?

  2. Lucifer

    In SUA mai multi economisti scriau despre antitrust (sherman act) ca DOJ si FTC care ambele pot initia proceduri de antitrust, au facut mai mult rau decit bine.
    Din puct al teoriei economice, monopolurile creaza dead weight costs, si divizarea lor ar fi benefica societatii.
    In realitate insa lucrurile statea cu totul altfel ca pina la urma si Freedman, analizind datele empirice a ajuns la concluzia ca “but that he came to the conclusion that they do more harm than good.”
    Economistii mai scriau ca “well.. the idea is good, it’s just it’s not enforced by the good people”
    De ce iti spun asta? pentru ca tu foarte bine constientizezi si ai mentionat-o si tu: “Doamne ferește, prozelitismul (deși, cum știm, se mai întâmplă)”
    Problema e ca in cazul Moldovei, vei obtine DOAR prozelitism si ateii, agnosticii vor fi si mai mult marginalizati si stigmatizati.

  3. Lucifer

    o intrebare:
    ce e aia: “capitalismului neoconservator” ???
    ce presupune acest capitalism?

  4. @Vulcane,lucrurile-s la loc. omul face diferenta intre religizitate personala si religie, prima tine de legatura ta cu transcendentalul iar a doua tine de intensitatea relatiei tale cu institutia cu stampila si locatie numita biserica. ele pot converge, atunci cand esti si credincios si mergi la biserica ce deserveste credinta asta…ele pot merge in directii diferite: mergi la biserica dar nu ai vreo treaba cucredinta, ori cum sugereaza DM in acest caz, nu mergi la biserica dar mentii o legatura cu transcedentaluri..proliferarea cautarilor de aure, carme, nirvane, horoscoape exprima, in viziunea autorului exact asta – o religiozitate individuala difuza si lipsa unei biserici capabile s-o articuleze eficient. e o dilema pe care biserica catolica o rezolva prin a-si deschide canal twitter, iar biserica ortodoxa a moldovei prin a povesti cat de frumoasa este viata simpla(chit ca ei umbla cu jeep-uri luxoase) si a prolifera injurii la adresa globalizarii din calculatoare taiwaneze

  5. @Lucifer, monopolurile sunt trecatoare…cel al bisericii ortodoxe in Moldova mai e si iluzoriu…aplicarea corecta a legii cu privire la cultele religioase si sporirea libertatii cetatenilor moldoveni de a inregistra culte si de a alege denominatii, vor eroda acest monopol…

    @capitalismul neoconservator e probabil varianta capitalismului impartasita de neoconii din SUA – un amestec de militarism, piata libera si lipsa de respect pentru drepturile omului. asa le pricep eu dar sa-ti spun sincer nu prea pricep nuantele intre toate neo-urile ce invadeaza spatiul public – neoliberalism, neoconservatism etc.

  6. parerea mea e ca bataliile pentru sufletul religios al moldovenilor inca urmeaza sa se dea…si ortodoxia nu prea are armele ascutite…deplang lipsa, in cadrul Bisericii, a unei personalitati de anvergura si cu viziune ce ar pricepe ca misiunea ortodoxiei e de a fi o religie globala si nu una tribala, cum incearca biserica sa fie acum…despre asta insa cu alta ocazie – lucrez acum la ceva pe tema asta.

  7. Interesant. Din cele ce relateaza nu este clar e doar laic sau e si ateu. Probabil nu.

    Privitor la subiect. Am o senzatie ca biserica ortodoxa (ca institutie)se impotmoleste in propria capcana. Eu nu cred ca nu exista minti luminate acolo care nu-si dau seama ca miza pe elementul retrograd conduce la organizari sociale patologice – doar nu ai sa te apuci la modul serios sa te intorci “in anii de aur al credintei”.

    Dupa prabusirea URSS biserica pe neasteptate s-a dovedit marele beneficiar de pe urma vidului ideologic. Entitatea a expansionat vertiginos, dar nu pentru ca a avut calitatea necesara, ci pentru ca nu a avut concurenti. Acum concurentii au aparut, dar dexteritati de competitie loiala nu au fost dezvoltate, respectiv, se face uz de tot ce este la indemina. Utilizind limbajul economic acreditat aici: insideri, intelegeri de cartel (cu politicul), black PR, atacuri raideri,damping, etc.

    Problema este ca concurenta per se este straina spiritului crestinismului. Sau poate eu nu inteleg corect?
    Iurie´s last blog post ..Câteva gânduri despre politică

  8. Educaţia religioasă prin şcoli 🙂 Biserica produce “sfinţi”. Sfîntu părinti Plohotniuc doctor honoris causa… ertatoru di pacati – ibati. Cum prinesc zărplata mă duc şî mă fac şî eu sfînt.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén