sa se modifice dar sa nu se schimbe nimic…cu pederasti

Vitalie Sprînceană

O idee fugară despre polemica (link1 link2) cu privire la legea anti-discriminare (numele oficial) sau legea ”pederastică” (porecla pusă de inșii care strigă cât e ziulica de mare că Dumnezeu e iubire)…Ca digresiune lirică, în modul cel mai ”bâcesc” cu putință, adică cu lovituri aplicate adversarului în testicule, nu în argumente, o parte a creștinilor oficiali (alde Viorel Cibotaru, nepărintele Anatolie Cibric) au adunat, în torba retorică, o întreagă colecție de înjurături derivate de la cuvântul pederast: inșii cu vederi mai largi și mai tolerante sunt, bunăoară numiți liberaști (ca să înțeleagă oamenii că diferențele dintre un huligan local ce folosește cuvântul cu pricina în adresa tuturor și fața bisericească stă doar în odăjdii).

Deci:

– argumentarea ”europeană” a proiectului de lege – așa vrea Europa, așa trebuie să facem ca să fim în rând cu Europa, așa cere integrarea europeană și altele din aceeași categorie indică, în mod clar, calitatea discuțiilor publice în Moldova cu privire la integrarea europeană a țării (iaca, același lucru îl spuneam și cu 2 ani în urmă, când baricadele erau nițel altfel). Alegătorul obișnuit, care e și creștinul ce merge duminica la biserică de-l ascultă hojma pe Cibric și alții ca el, votează, conștient și entuziasmat pentru ”integrarea europeană” (alte nume ale figurii astea retorice – destinul euro-atlantic, chemarea europeană, lume civilizată). Ca toată integrarea europeană să se rezume la liberalizarea regimului de vize, care i-ar da posibilitate lui Gheorghe să facă o rublă ilegală în Italia pe care ar cheltui-o pe toloacă – de asta are grijă presa, politicienii și cei care se mai hrănesc din apele tulburi ale politichiei moldovenești.

După, când vine vorba că integrarea europeană înseamnă și o căruță de alte legi, apoi implementarea unor principii, inclusiv respectarea minorităților de tot felul, alegătorul moldovean își amintește că-i creștin ortodox (în țara cu cel mai mare număr de fete traficate pentru sex, dar să n-o ziceți la nimeni, popii n-o știu) și strigă: asta nu intra în pachetul european electoral pe care l-am ”cumpărat”, eu vreau doar circulație liberă în Italia, la fiică-mea sau în Germania, la construcții…Și are dreptate Gheorghe, pentru că, i-au zis că Europa e circulație liberă și râuri de lapte, iar el asta și crede.

Mă mai autocitez (de pe vremea când cei doi mitropoliți se afuriseau reciproc, iar minoritățile religioase nu erau ”prieteni”):

Calitatea dezbaterii privind integrarea europeană a Republicii Moldova este îndoielnică dacă nu chiar proastă cu totul: în pofida persistenţei unui consens quasi-general al societăţii civile, partidelor politice şi cetăţenilor asupra necesităţii acesteia, tonalitatea, intensitatea, pigmentaţia şi structura discursului public pe probleme europene sunt sărace – despre Europa se vorbeşte exclusiv în termeni economici, ca o soluţie de alternativă pentru sărăcia în care s-a înglodat Ţara Moldovei.

Restul ingredientelor europene, combustibilul care furnizează energia de ardere a motorului european: garanţii privind nondiscriminarea minorităţilor din partea majorităţii, toleranţa interetnică şi interreligioasă, dreptul la opinie, respectul pentru opiniile celuilalt, libertatea conştiinţei religioase sunt pur şi simplu trecute cu vederea complice…


Leave a Reply