carti filme muzica idei polemici

bogatii cred mai putin

sursa: Gallup

N-am sub ochi toată mașinăria statistică și conceptual-analitică a studiului Gallup pentru a-l purica, dar acesta coincide în linii generale cu alte investigații de rezonanță: World Values Survey și European Values Survey în particular.

Dacă măsurătoarea e corectă, regula ar fi următoarea: țările industrializate (cu excepția notabilă a SUA) înregistrează scoruri mici la indicii de evaluare a importanței religiei în viața cotidiană. O fi, cum ar fi zis Weber din cauza ”dezvrăjirii lumii”, o fi, cum zic Inglehart și Norris, din motive ce țin de sporirea securității, confortului și bunăstării în unele zone ale globului, care fac ca unele rădăcini ale sentimentului religios – neliniștea, insecuritatea, sentimentul de injustiție socială și disperarea să se usuce…

Cazul SUA nu e grozav de excepțional: inegalitățile interne extreme între diferitele grupuri etnice și/sau religioase împart țara într-un fel de micro-glob pământesc în care distribuțiile pe axa religiozității urmează, în mare, logica generală a distribuției globale.

Concluziile preliminare par clare: dacă n-aveți chef să vedeți fundamentaliști, grupuri teroriste ce se revendică de la Dumnezeu, Allah și alții, inși dubioși în sutane ce adună stadioane și le trimit după aia la luptă sfântă, ori tipi care cu Biblia și Coranul în mână ar fi gata să dea pierzaniei popoare întregi pentru o virgulă din ”cartea sfântă”, luptați cu sărăcia!

Previous

what would Jesus text?

Next

ati spus intelighentie?

4 Comments

  1. S-ar parea ca e cam asa, dar, uite la Uzbekistan, Kazahstan, Azebaijan, Rusia, Albania, Serbia, Uruguai versus Polonia, Bosnia Herzegovina,Croatia, Grecia… etc.

    Mai sunt lucruri interesante aici.

  2. @Iurie, nuante-s cu caruta…si e inevitabil in cazul unui studiu care e atat de ambitios: sa compare religiozitatea printre zeci si ceva de tari. multe detalii sunt simplificate de dragul tabloului general, dar sunt si niste avantaje – anumite clustere sau grupuri de tendinte pot fi izolate si desprinse…
    una aici ar fi o legatura intre secularizare si prosperitate economica. ce nu-i neaparat univoca, dar e destul de clara

  3. clara in sensul ca e observabila la nivelul intregului esantion de tari…diavolul din detalii e si el legitim: conditiile si logicile variaza de la o tara la alta, dar outcome-ul e similar

  4. Iurie

    Pai, pentru a construi conexiunea intre secularizare si prosperitate economica, adica invers, nu este nevoie de Gallup. Este o ipoteza care mi se pare evidenta.

    Anume pentru ca in spatele acestei sta o logica transparenta conteaza sa fie intelese situatiile ce nu se inscriu in aceasta

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén