furtuna

(gimnastică poetică)

Se întâmplă un fel de noapte afară

Cumva fără stele, cumva în mijlocul zilei

Lumina s-a topit și se scurge

Printre frunze

Sub formă de picături reci…

Pădurea-i ca o apă în clocot:

Copacii fierb,

Și ramuri se zbat în convulsii…

Vântul aruncă la întâmplare șfichiuri de bice

Peste automobile, oameni și case.

S-a născut furtuna.