de cealalta parte a cartii

rasfoiesc “Act Like a Lady, Think Like a Man: What Men Really Think About Love, Relationships, Intimacy, and Commitment” (rom. Actioneaza ca o femeie, gandeste ca un barbat: Ce gandesc cu adevarat barbatii despre dragoste, relatii, intimitate si angajament) de Steve Harvey si o editie a Bibliei intr-o librarie din Fairfax, Virginia… Cartea lui Harvey, un bestseller recent ce se vinde ca painea calda,  este un produs “inedit”, care actioneaza aidoma detergentilor buni – scoate 99 pete din relatie, explica in 5 propozitii ce fel de jivine sunt barbatii si, in plus, ca bonus in plin sezon de reduceri, mai ofera ceva sfaturi cu privire la constituirea unor relatii de durata…Ce ar avea in comun cu Biblia?

are, chiar daca nu cu toate evangheliile, cartile si epistolele, ci cu prefata: Biblia din librarie si Biblia pe care administratia hotelului mi-a plasat-o discret in sertarul noptierei au incorporate indexuri cu utilitati: ce si unde zice cartea sfanta despre dragoste, sex, familie, prietenie, bani si bogatie, moarte, viata vrednica etc…
Altfel, pe lista bestseller-urilor americane, se tot gasesc carti cu titluri interogative : How? Why? What? Who? (Cum? De ce? Ce? Cine?) sau imperative: Fa! Actioneaza! urmareste! Cauta! Librariile duduie de carti care, teoretic, odata citite, ar trebui sa-i rezolve omului toate dilemele: de la cum sa porti un copil, cum sa-l alaptezi, cum sa-l cresti la Cum sa mori?, de la gradinarie la constructia avioanelor, de la bucatarie la limba chineza…

Cartea americana munceste…chiar Biblia este pusa de zor sa ofere sfaturi si consolari cu privire la tot soiul de probleme intime, sociale sau morale…in sensul asta ea nu se deosebeste de o carte obisnuita de sudoku sau retete culinare… si nici nu ar trebui de vreme ce functia cartii, pe piata americana e sa vanda skills, adica abilitati, sa ofere consultanta, adica cunostinte, sa creeze buna dispozitie, adica funny, sa fie pe post de prieten, amic, amant, medic personal, preot, cunoscut, interlocutor..abia la sfarsit, invatator…

e inteligibila aceasta ideologie a cartii in tara pragmatismului, s-ar putea sa fie ratiunea tehnica a postmodernitatii, pe care Michael Oakeshott il semnala, cea care descompune lume in Cum? si o reasambleaza aproximativ in Fa astfel!, s-ar putea sa fie doar un mod eficient de a vinde carte, e insa, cu siguranta, o filosofie diferita a cartii…

mi se par cumva ipocrite plangerile de zor ale editorilor basarabeni ca nu prea vand carte in Moldova…natiunea ceteste, dovada e cantitatea impunatoare de spam de pe facebook, twitter si restul site-urilor de socializare, numarul de bloguri si cantitatea zilnica de posturi…doar ca librarii moldoveni nu propun prea multe lucruri. e drept apar niste carti, scumpe si inutile – nu neg valoarea unui Mihail Bulgakov (sau BULGAKOB, cum l-a scris o editura din Chisinau, sa nu o aratam cu degetul), dar ma indoiesc ca publicarea lui Stendhal, Tolstoi, Baudelaire si alti autori “high” ar stimula cumva cererea de carte si, mai ales, ar face-o vandabila…

o fixatie a geniului (observabila si la poetii moldoveni care pretind in cor ca scriu ca Eminescu) impiedica dezvoltarea pietei de carte in Moldova: editurile scot doar carte buna, adica elitista… pentru restul nevoilor livresti ale oamenilor obisnuiti si marunti, care insa constituie cam 80 % din cumparatorii de carte in SUA si Europa (carti de bucate, sfaturi psihologice, cum sa faci sex, cum sa cumperi calculator, cum sa alegi masina de spalat, romane ieftine) exista tarabele informale de langa Biblioteca Nationala, Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, Gara feroviara, piata de carti din Strada Dokuciaev…fixatia trebuie nimicita in numele literaturii: ea e la fel de vinovata pentru starea mizerabila a pietei de carte din Moldova, ca si conducerea politica… ce-ar fi editurile sa inceapa a privi mai pragmatic la industria cartii?

mentionez ca Harper Collins, editura cea mai responsabila de literatura pentru gospodine, il publica si pe Kant: ceva mai ieftin, cu delivrare cu tot, decat consfratii lor din plaiurile basarabene…

cu dedicatie speciala pentru Gheorghe Erizanu. el e omul care ar putea schimba lucrurile.

9 thoughts on “de cealalta parte a cartii”

  1. Olga, ei sunt primii care ai priceput ca alaturi de editia academica a Coranului e nevoie si de o cartulie bala de genul Islamul pe intelesul copiilor..Colectia Verde a editurii Cartier (primele sentimente de dragoste, primele experiente sexuale, oare chiar asa sa fie baietii/fetele, filosofia pe intelesul fiicei mele – vezi la http://www.cartier.md/colectii/10/
    e un pas mic pentru umanitate, dar mare pentru Moldova

    Reply
  2. imi vine in minte un exemplu cu omul de la tara, taranul, care vine cu autobuzul la chisinau cu marfa din gospodaria lui pe care o vinde repede, astfel incat o da pe toata si castiga un ban. iar mai inspre seara colea, dupa niscaiva cumparaturi, facute in graba si ele, la fuguta isi ia bilet la autobuz sa ajunga inapoi acasa. pentru ca a doua zi sa repete ritualul din nou.

    in alta dezordine de idei.

    bibliotecile noastre practica un fel de marketing neproductiv. fiindca aduc doar marfa pe care o pot da repede, sau la care sunt reduceri in ro. de obicei asta ar fi “literatura ieftina”, romane de 2 bani. astea ar bestselleruri cu o reclama buna, dar ele fiind prost scrise.

    e regretabil faptul ca nu vor sa experimenteze cu ceva nou. cu toate ca, drept sa-ti spun, eu in ro am frunzarit 3 librarii cautand niste autori. toate 3 librarii erau foarte sarace, fie din motiv ca nu conlucrau cu o editura (se-ntampla si la noi), fie ca aduc carti in sortiment redus de la editurile cu care conlucreaza.

    o librarie din centru, sau din hol, de la noi, mi-ar parea chiar mult mai bogate in carti decat cele 3 vizitate in constanta. nu fac nici un corolar, fireste. dar, asta e.
    .-= dorel curtescu´s last blog ..Monologul lui Bruno =-.

    Reply
  3. Conform datelor culese dintr-un studiu recent referitor la lectura in Moldova (da, da s-a facut un astfel de studiu.), in biblioteci, cerearea depaseste mult oferta anume pentru domeniile: literatura utilitara, teologie, carti pentru copii.

    Iar pentru divertisment:
    Indicele mediu de innoire a fondurilor in biblioteci, recomandat de IFLA-UNESCO este de 7-10 ani.
    In Europa 17.
    In RM (in medie) este de… 63, In Edinet :)… 178,76. Ani, ani…

    Reply
  4. nata, as fi curios sa receptionez cumva acest studiu si mai mult, as fi interesat sa-l public pe blog sau sa scriu despre el la Contrafort, ori in alta parte… cum as putea sa-l accesez? am cautat datele de care pomenesti in Raportul Anual al BNRM si nu le-am gasit…

    Reply
  5. Vitalie, n-o sa le gasesti in rapoarte. Mai asteapta un pic, o sa fie publicata o lucrare cu intreg studiul. “Timpul si spatiul lecturii in Moldova”. Bucati din studiu sunt de obicei prezentate la evenimente organizate de BNRM. Pana nu demult in cele pentru bibliotecari, in cadrul SIC – pentru toata lumea. Au venit putini si putin interesati sa mediatizeze.
    Dar sunt foarte multe aspecte abordate acolo. E colosal de interpretat.
    Te anunt cand apare.

    Reply
  6. sunt ochi si urechi – o asteptare intreaga…mersi anticipat, am facut o cautare rapida pe google dar nu m-a prea luminat: am gasit doar fragmente dispersate, sper sa apara cat mai curand, poate il vor si publica pe undeva pe site-ul bibliotecii

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.