Feb 28 2008

idee cu carti accesibile… caut bani

Vitalie Sprînceană

sursa imagine

Am o idee-bussines. Îmi dă târcoale de vre-un an şi ceva. A pornit de la întrebare „turmentată”: De ce circuitul editorial moldovenesc nu produce cărţi format/calitate Poche?

Pentru neştiutori, Poche sunt cărţi de format mic, de buzunar (de unde şi numele), pe hârtie de o calitate îndoielnică (nu asta e miza cărţii) şi, principalul, preţul scăzut, adică mic, adică ieftin.

n-am încă un răspuns definitiv care ar ţine cont de mai mulţi factori: mărimea pieţei de carte, costurile de producere/distribuţie/promovare, investiţiile pe care tipografiile ar trebui să le facă, costul hârtiei, vopselei şi muncii etc… bănuiesc că un preţ final de 1-2 dolari pentru un roman în format Poche este ceva real şi accesibil chiar celor cu venituri scăzute, adică tinerii şi aşa-zisa intelectualitate de la ţară (profesori, medici, funcţionari)…

Deci, my bussines idea avea ca ţel prezenţa, în librării, a cărţilor de 1-2 dolari, fie că e vorba de beletristică autohtonă consacrată, fie traduceri. Misiunea aparent imposibilă poate fi acoperită uşor dacă se recurge la câteva trucuri:

– primo, a se depăşi estetismul prost înţeles al unor cititori care nu acceptă alt format decât cartea frumos legată, strălucind de frumuseţe şi fineţe… oricât ne-am da mari şi tari, cartea nu e decât un camion care poartă cunoştinţe dintr-un loc în altul… sigur, poţi plăti să-ţi aducă pizza cu Cadilac-ul, dar asta nu modifică câtuşi de puţin calităţile gustative ale pizzei… eu sunt mulţumit să mi-o aducă şi cu bicicleta…

– secundo, acest estetism trebuie depăşit în sensul introducerii unor pagini de publicitate la începutul, mijlocul, sfârşitul cărţii şi pe coperte… nu e prea frumos, nu e carte tradiţională, dar mă rog, scopul e să facem cartea accesibilă, nu să facem din ea un monument al neputinţei noastre financiare…

– în al treilea rând, aceste pagini vor fi umplute de spoturi/calupuri/afişe/sloganuri publicitare… potenţiali furnizori de reclamă: companiile de telecomunicaţii (avem în Moldova patru deja: Orange, Moldcell, Unite, Eventis), www-ul, industria alimentară (bere, băuturi nealcoolice, îngheţată, patiserie, bomboane, produse de panificaţie, articole de tutun), industria zisă uşoară (îmbrăcăminte, încălţăminte), domeniul servicii (de la taxi la flori), distracţie (pizza, baruri), sectorul work and travel, bani de stat pentru programe de tineret, bani europeni pentru politici sociale, combaterea migraţiei, corupţiei, traficului de fiinţe umane etc…

– sunt sigur că 10-15 pagini de publicitate la un tiraj de 10 mii exemplare pot acoperi o parte din costurile de editare, traducere, promovare a unor asemenea cărţi… restul, vor fi acoperite din preţul de 1-2 dolari per carte, plus donaţii, proiecte internaţionale cu Soros, tot felul de Stiftunguri şi Institute Culturale, seminare, conferinţe etc…

Poche-ul meu e oarecum straniu, cumva în afara regulilor, dar caracterul său neobişnuit vine de la faptul că are o misiune specifică: de a promova cartea pe orice căi, carte ca container de cunoştinţe, nu ca monument de artă. De această ultimă ipostază a cărţii se vor ocupa alţii.

p.s. am candidat cu ideea asta la Concursul Naţional de Bussines Planuri pentru Tineri, dar n-a trecut. Mă rog, opinia subiectivă a juriului…

p.p.s. încă caut finanţatori…

p.p.p.s. încă cred că voi reuşi, cândva, să implementez acest proiect experimental.


Feb 26 2008

zona de poezie…

Vitalie Sprînceană

Fost la Teatrul „Mateevici”. Ascultat spectacolul poetic „Mecanisme” prezentat de grupul HZ. Impresii confuze. Pozitive:

– am prins ceva versuri noi, unele din ele chiar foarte bune (citez din memorie – n-am avut posibilitatea tehnică de a scrie – a fost…întunerec):

a) omul pare din depărtare o gaură neagră – nu ştiu cui aparţine, să zicem grupului, ca să nu supăr pe cineva…

b) n-avem ieşire la mare unde să ne băgăm picioarele în ea

de aceea ne băgăm picioarele în toate… – Corina Ajder, da s-ar putea să greşesc. Mi-a plăcut jocul cu polisemia expresiei „a băga picioarele”, e original.

Negative:

expresii nefericite, i.m.h.o:

a) oamenii mergeau (se duceau) în treburile lor – asta trebuie prelucrată…”treburi” are mai multe sensuri, inclusiv unul obscen…şi dacă s-a mers pe această variantă semantică, eu n-am înţeles mesajul…

b) sus (se are în vedere viaţa de dincolo) suntem repartizaţi în funcţie de fapte,

nu credinţă sau păcate îmi place poezia teologică, la fel şi problematizării lui Dincolo dar am pretenţia ca aceste noduri poetico-religioase să fiebune, adică coerente. Cer autorului acestor versuri să-mi explice care e diferenţa dintre faptă şi păcat… Păcatul e o faptă rea, dar totuşi faptă, un caz particular al unei categorii mai generale şi chiar nu văd rostul opunerii lor… nu e doar o chichiţă logică, e o contradicţie teologică…

– pe durata întregului spectacol am avut o impresie certă de şedinţă. A parlamentului, guvernului, kolhozului „Moldova Socialistă”. Mă rog, dacă tot e teatru, spectacol poetic sau ceva de genul, n-am înţeles rostul cititului de pe foaie. Îmi imaginez cum ar arăta un Romeo citind declaraţii Julietei, de pe o foaie A4, ori ecranul unui laptop, sau o simplă hârtie în careuri… S-ar putea că tactica asta e bună pentru deputaţi (ex-agronomi, ex-ingineri, ex-cântăreţi) care sunt obligaţi să simuleze cunoştinţe economice, culturale, juridice etc.. dar pentru un grup de poeţi sună aiurea… pentru că poezia nu e un raport de activitate, nici bilanţ contabil… în plus, chestia asta are darul de a instaura o barieră între rostire şi ascultare/auzire…

O soluţie ar fi declamarea măcar aproximativă a versurilor… dacă nu pot fi memorate…

– pe acelaşi fir logic, ar trebui poate, ca membrii grupului să apeleze şi la alte tehnici de prezentare poetică: dialogul, terapia, jocul etc…


Feb 23 2008

predica de sambata

Vitalie Sprînceană

Există un fel de eroism prost înţeles în şcolile moldoveneşti. Profesori nu-s, da noi lucrăm în draci. Dascălul de mate predă şi biologia şi limba franceză şi educaţia fizică, uneori şi arta plastică. Mă rog, să aibe note elevii şi să treacă cu ochiul şi urechea prin acele cărţi, cursuri sau lecţii. Stahanovismul pedagogic care face cincinalul de lecţii în două ore, sau şi mai performant, în 20 min, e o cauză directă a nivelului scăzut de şcolarizare al absolvenţilor de la sate.

Abandonând misiunea pedagogică, şcoala moldovenească rurală este un soi de mecanism de replicare, diviziune şi proliferare a inegalităţilor sociale, a absolvenţilor slab pregătiţi, a învăţământului de formă etc. N-au prins responsabilii de la ministerul educaţiei că există şi un procedeu numit comasare, care ar prinde doi iepuri: şcoli pline şi profesori buni, la fel cum nici Puterea n-a prins că trebuie să-şi hrănească întâi învăţătorii, pentru a putea hrăni, în perspectivă, şi restul populaţiei…

În fine, epidemia de oreion face ravagii prin ţară, un remember trist şi pentru sistemul sanitar, dar medicii au alte treburi, se pare. În clasa lu soră-mea, de exemplu, sunt 8 bolnavi, în clasa paralelă, încă 4, dar lecţiile continuă, epidemia la fel, într-o simbioză creativă şi creatoare (de locuri la spital) şi nici un director de şcoală nu îndrăzneşte să facă pasul din mintea cocoşului: să oprească lecţiile pentru 1-2 săptămâni. Chit că boala se transmite pe cale aeriană…chit că target-grup-ul este…copii de vârstă şcolară.


Feb 22 2008

ganduri Fidesco-iste…

Vitalie Sprînceană

După ce achită marfa, cumpărătorul din occident bagă în buzunar bonul de plată şi merge acasă. Dacă produsul e prost, îl întoarce, prezintă bonul de plată şi i se returnează banii, cu scuzele, despăgubirile de rigoare.

Cumpărătorul moldovean, după ce achită cumpărăturile aruncă bonul de plată la coşul de gunoi special amplasat lângă ieşire. Dacă produsul e prost, aruncă blesteme la dreapta şi la stânga. Între cei patru pereţi ai săi.


Feb 21 2008

3 ganduri despre comunism

Vitalie Sprînceană

imagine preluata de pe blogul PSEUDONIM.

Orice studiu al comunismului est-european (convenţional – ex-Lagărul Socialist) va trebui să ţină cont de 3 momente problematice:

– Comunismul, ca utopie instituţionalizată, dar construită raţional în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a eşuat lamentabil în terorism de stat, totalitarism şi mizerie economică. Posibile soluţii:

a) a struţului – teoria nu a fost aplicată corect.

b) a Sfinxului – aşteptăm o altă şansă…

c) a entuziastului – încercăm încă o dată, oricum…

d) a nostalgicului – totuşi, comunismul era mai bun decât capitalismul. Tot la comunism vom ajunge.

– Estul nu a dat nici un marxist de referinţă – canonul analizei teoriei socio-economice marxiste include exclusiv autori din vest – Derrida, Bourdieu, Giddens, Aron, Althusser, Marcuse, Georg Lukács, Antonio Gramsci, Maurice Merleau-Ponty, Erich Fromm, şi alţii.

– În fine, după aproape 50 ani de dictatură a proletariatului, comunismul nu a reuşit să creeze o tradiţie viabilă de stânga în fostul lagăr socialist. Umbrela socială este arborată exclusiv de mişcări de inspiraţie religioasă (creştin-democraţi, organizaţii afiliate Bisericii) sau filantropice (asociaţii, organizaţii ale societăţii civile, big business).


Feb 20 2008

biserica ambulanta…

Vitalie Sprînceană

În autobuzul arhiplin

Respir suflul cald al celorlalţi

Comunicăm prin mirosuri

ciorapi nespălaţi, de apă de colonie,

dinţi stricaţi şi fum de ţigară…

Doamnă, nu mă călca pe picior, degetul meu sfărâmat a spart

Deja pardoseala de cauciuc şi se roade de asfalt…

Nu sunt Icar, îmi răspunde.

Fetiţo, nu plânge ,

Văd că eşti frumoasă, mi-i jale de tine, dar trebuie să ies

Nu-mi reproşa nimic, nu eşti o icoană – respiri prea aproape

De barba mea şi pe urmă

Ne ştim deja de 20 min

Ne-am clătinat de câteva ori împreună

Prin hopurile străzii…

Suntem o comunitate de membre, urechi, ochi,

picioare, scurte, fulare,

Genţi, pantofi, ciorapi

Am putea face o împărtăşanie, dar

nu avem un preot – părintele, ştii,

călătoreşte cu automobilul personal…

p.s. sunt ceva idei gândite în pelerinajul zilnic care-l fac cu troleibuzul, autobuzul…mă gândesc chiar să fac un ciclu de proză, text, video, foto care ar explora faptul călătoriei în comun ca experienţă “mistică”…


Feb 19 2008

cassete

Vitalie Sprînceană


DEX – s.f. CASETĂ, -E