despre o revista…

Vitalie Sprînceană

Săptămânalul „Literatura şi Arta” şi-a schimbat titulatura (eu acum am observat) – deja nu mai este al Uniunii Scriitorilor din Moldova, ci AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. Aştept să devină săptămânal al UNOR SCRIITORI DIN REPUBLICA MOLDOVA, apoi A UNORA … DIN REPUBLICA MOLDOVA.
Numărul din 12 iulie conţine mai multe perle „lingvistice” (ca să nu le spunem altfel, inepţii, de exemplu) chiar decât revista Uniunii Fermierilor (să mă ierte bieţii agricultori!). Au concediat oare şi corectorul?
Pe îndelete:
Chiar pe prima pagina „cronicarul politic”, Valeriu Dulgheru greşeşte numele prim-ministrului român. Astfel, dl. Tăriceanu apare ca Tărâceanu. O fi cu fler chestia asta, dar omul ăla are un nume ce poate fi consultat fie cu telecomanda, fie din ziare, fie din Net. Poate dacă era vorba de un demnitar din Tuvalu se mai trecea cu vederea…
Acad. Mihai Cimpoi inventează un nou concept filozofic, căruia nu i-am înţeles încă pe deplin semnificaţiile: „ca un poet şi în accepţie heideggeriană, cu luminile/deschiderile şi umbrele/ÎNCGHIDERILE ei” (p.4). Au în redacţie măcar un Microsoft Office cu SpellRom instalat?
Tov. Gheorghe Marin, altminteri om de treabă, încearcă să povestească istoria lui Giuseppe Garibaldi (p.7); se întrevede, în spatele cronicii cu accente pro-româneşti şi patriotice, o umbră sovietică. Poate ar fi fost mai bine pur şi simplu să traducă articolul din Wikipedia consacrat marelui italian… Dar. „Garibaldi atacă LARGUL MĂRII, unde întâlni primul vas al inamicului, care, luat prin surprindere, după câteva focuri capitulă. Câţiva negri din echipajul captiv trecură pe vasul italienilor, IAR RESTUL DĂDURĂ BIR CU FUGIŢII, CARE ŞI ÎNCOTRO”. Mi se pare idioată fraza asta: păi ce fel de „care şi încotro” în largul mării? Sau o fi făcut Garibaldi pentru ei vre-un bulevard în mijlocul Oceanului Atlantic? Dacă mă enervez ajung şi la Moise…
Tot acolo un verb de o noutate inedită: ÎNECHIPATE sau pe aceeaşi linie logică – „bătrânul continent european”.
Mai departe, în acelaşi articol Mazzini, apare ca MADZINI (forma rusă). Ceva şi mai suav: „Curând izbuti şi el (Garibaldi adică) să evadeze din propria închisoare” (sic!!!!!). Păi, îţi faci închisoare proprie ca să stai în ea? Ş-apoi, nici nu am prea am citit că Garibaldi şi-ar fi tras şi o închisoare? Poate era Gigi Becali şi autorul i-a confundat? P.S. conform autorului, tot în propria închisoare Garibaldi şi-ar fi petrecut „ultimii ani de viaţă, într-o sărăcie cumplită”. Ceva nu se leagă aici, cum aşa, cu închisoare proprie şi să mori de foame? Poate îşi construia mai degrabă o fabrică decât închisoare?
Ultima achiziţie lingvistică a fost de fapt epurată demult, dar tov. Marin o utilizează chiar de două ori: COMANDARM. Din câte ştiu este un termen sovietic, o traducere în bolşevică a gradului General de Armată. Chestia nu se mai poartă, nici chiar în Rusia, nomenclatura a fost abolită încă pe vremea URSS…


Leave a Reply