un subiect care a facut suficienta valva…a pornit de la un articol al lui C. Tanase din TIMPUL:a urmat un raspuns al Asociaţiei Creştinilor Ortodocşi Fericita Maica Matrona.
parerea mea:
mass-media basarabeana, in mare masura, a luat partea ziarului “Timpul”, ma rog, cica este pusa in pericol libertatea de exprimare..pana intr-un punct o astfel de abordare a problemei este legitima…eu cred ca e vorba nu de o problema, ci de cateva probleme distincte…o problema ar fi mecanismul de functionare a presei moldovenesti. ea este de multe ori incapabila sa abordeze neutru, impartial si documentat subiectele delicate, multumindu-se sa utilizeze fie clisee, fie stereotirpuri, fie alte scurtaturi ale gandirii…este vorba totusi de Tanase, unul dintre cei mai “buni” ziaristi moldoveni, ar trebui sa fie ceva elitism si obiectivitate in articolele sale..de unde???articolul buclucas “popa Vana” nu este o mostra de articol bun. logica sa este urmatoarea: se ia un caz-cheie (un individ, un functionar al bisericii sau altcineva), a carui realitate este aruncata intr-o perspectiva mitica (Într-un sat răzeşesc de codru – C.T.), dupa asta urmeaza povestea “eroului” (altfel zis, justificarea alegerii – de obicei naratiunea pune in evidenta anumite trasaturi negative sau comportamente daunatoare). La final, printr-o figura retorica indoielnica, „eroul imaginat” este aruncat in realitate: (imaginaţi-vă că popa Vană ajunge mitropolit al Moldovei. – C.T.)pentru a indeplini o functie – (Acum mă gândesc că, dacă la popa Vană şi premierul Tarlev îl mai adaugi şi pe preşedintele Voronin, obţii o nouă sfântă treime, trinitatea naţională Tatăl (V. Voronin), Fiul (V. Tarlev) şi Sfântul Duh (popa Vană). O trinitate moldovenească – trei într-o Fiinţă! – un singur Dumnezeu în trei persoane, care, toate trei – o, sfântă taină (de stat), misterium sacramentum! – mint din Altar şi ciordesc din Buget! Şi nu numai din Buget. – C.T.) dintr-o lovitura ucizi cativa iepuri politici, religiosi si mai creezi senzatia ca esti subtil. Problema asta, a generalizarilor suspecte nu este de azi de ieri si multor jurnalisti le tine loc de informare, investigatie si cercetare…in cazul dat, Tanase a extrapolat un caz la intreaga comunitate religioasa si, intr-un fel, protestul vehement al unei parti a clerului este lesne de inteles… la fel, presa moldoveneasca abordeaya subiectele politice, culturale, economice… bunul simt, dar si logica elementara sugereaza ca ar trebui sa se tina cont de anumite reguli atunci cand se formuleaza o generalizare…in baza unui caz-fictiune nu poti formula o lege universala…o alta problema ar fi reactia neadecvata a bisericii si a clerului la acest tip de abordare. Bisericii ortodoxe moldovenesti ii lipseste experienta, abilitatile, deschiderea si gandirea cumpatata in a discuta cu societatea probleme ce tin de functionarea institutului bisericii sau de rolul si locul acestuia. La fel cum ziarele se plang, de oricare data cand sunt atacate (uneori cu motiv) ca libertatea expresiei este in pericol, biserica califica fiecare incercare de discutie la teme delicate drept un atac la adresa lui Dumnezeu, o erezie sau alt tip de pacat religios. Sunt moduri sigure de a deturna discutia si de a o arunca in metafizica sau derizoriu…argumentul ca ortodoxia are o dimensiune predominant interioara si mistica nu tine in acest caz. Or, in discutie nu este pusa problema existentei lui Dumnezeu nici dogma Sfintei Treimi (alegoria Apocalipsei este utilizată de C. Tanase ca figura de stil, nu ca argument) ci rolul Bisericii in arhitectura sociala si politica a societatii, imaginea si tactica ei de a colabora cu puterea politica etc. Biserica nu vrea sa discute normal, desi are capacitatea intelectuala. Exista foarte multi calugari (Savatie dar si altii) inteligenti, culti, dornici de a discuta..nu stiu de ce insa clerul de la conducere nu doreste sa intieze niste discutii normale cu intelectualii, cu societatea…eu cred ca aceste probleme oricum vor necesita o abordare serioasa, azi sau maine…prin modul asta de a reactiona (oua, ardere a ziarului) reprezentanţii Bisericii riscă cel mult să convingă procuratura de necesitatea intentarii unor procese penale, nimic mai mult. Eu cred ca Biserica trebuie sa fie mai deschisa, sa discute normal problemele delicate (imi aduc aminte cum un calugar bine pozitionat in ierarhia bisericeasca ortodoxa aborda “filozofic” problema cartii si filmului “Codul lui da Vinci” – “Nu am citit, si nu vreau sa citesc cartea asta! Mitropolitul a spus ca este daunatoare, deci, este daunatoare. “ – zicea el…) si sa iasa din sfera inponderabilitatii retorice…va avea doar de castigat…in sfarsit, o a treia problema ar fi insusi contextul in care se inscriu aceste “dezbateri”, adica spatiul public moldav, pe care se pliaza diferitele tipuri de discursuri ale agentilor… acest spatiu discursiv nu este inca bine structurat, nu are niste reguli clare ale jocului, nu s-a ierarhizat inca (dupa tipul: barfa, discutie serioasa, dezbatere, abordare stiintifica, cercetare etc). este un talmes balmes care functioneaya in parte dupa modelul: cine striga mai tare are dreptate… ne lipseste o traditie a discutiei, o gandire care s-ar concentra doar pe problema pusa in discutie si nu pe procedee retorice de umilire sau desconsiderare a dusmanului…altfel zis, se cere o cultura a discutiei, una care nu se invata insa nici la scoala, nici la biserica, nici in familile…