Lepa sela lepo gore (1996; rom. Satul frumos arde frumos) ) – obsesia unui film de a ciopli o critică a distanței. Prezența minimă a tradiționalei Yugo-nostalgii imperiale (servită bunăoară de Kusturica în ”Underground”) eliberează pelicula de obligația de a face în fel și chip încât să ascundă de ochii spectatorului tertipul ieftin al demonizării unei bucăți (prezentul, de obicei) și idilizării altei bucăți (trecutul, mai ales)…
Distanțele se developează uneori ca rupturi abrupte – sârbul Milan și bosniacul Halil, prieteni de-o viață, ce au copilărit, adolescentit și tinerit împreună brusc se găsesc pe părți diferite ale baricadei, cu figura protectoare a morții alături. Îi separă, descoperă ei, nu doar nebunia unei epoci setoase de sânge, ci și acumularea genealogică a minciunilor epocii, nedreptăților, urilor ascunse și disprețurilor refulate care vor fi explodat odată cu dezintegrarea Imperiului…
Tunelul în care sunt prinși partizanii sârbi servește și în calitate de spațiu de laborator, o situație ”izolată” (cu influențele ”naturale” contracarate) în care oamenii se dezvăluie, își descoperă corpul uman și făptura păcătoasă de sub uniforma militară. Prin contrast cu pădurea ori spațiul deschis ce-i omogeniza pe toți aruncându-i în categoria anonimă ”luptător/patriot sârb”, tunelul, cu promisiunea morții ce o prezintă, sapă în eroi în căutarea unei biografii. Soldații fioroși și neînfricați, mașini de ucis, violat și incendiat devin îndată niște oameni cu arhive de sensibilități: Velja, hoțul de buzunare cu ”stagiu de muncă” în Germania, e de fapt, un bun familist: alege să meargă la război în locul fratelui mai mic, care visează să facă carieră de arheolog; Petar, profesorul, poartă prin război prostul obicei de a citi și o mare încărcătură de nostalgie pentru vremurile apuse; Brzi – un narcoman ratat, ce încearcă să se sinucidă aruncându-se de pe un pod pentru a nimeri…într-un camion ce pleacă spre front; Gvozden, ofițerul ce a făcut, în tinerețe, câteva sute de kilometri pe jos pentru a ajunge la înmormântarea lui Tito…
Răfuiala cu iluzia că filmul ar construi o mitologie a unei Arcadii iugoslave crește dintr-un dialog ce are ca subiect onoarea și demnitatea, purtat între Veljo, ex-hoțul, și Gvozden, ex-ofițerul. Când fostul căpitan al armatei yugoslave îl ceartă pe Veljo că ar îndrăzni, el, banditul ce are pe conștiință trafic, crime, buzunăreli și ani de pușcărie, să vorbească despre onestitate, Veljo produce un monolog care fixează rădăcinile minciunii și dezmățului hăt în perioada în care conform părerii majoritare, era bine:
Crezi că măcar o casă din cele pe care le-am incendiat – ori cele pe care le-au ars ei – ar fi fost construită pe bani curați? Căcat. Dacă ar fi fost așa, ele nu ar fi ars atât de rapid, și nici nouă nu ne-ar fi fost atât de ușor să le punem foc! Câtă vreme Tito vă îndesa fundurile cu dolari americani, ne prosteați cu pălăvrăgeli despre ”Frăție și Unitate între popoare” rânjundu-vă unul la altul. Acum veni vremea să plătiți contul. De ce n-ați făcut-o mai devreme? De ce a trebuit să așteptați atâta? 50 de ani ați călărit mașini luxoase și cele mai frumoase femei iar acum v-ar încânta ideea că ați mai avea onoare. […] Păi, nene, mă cac eu pe onoarea și cinstea voastră și a respectabilei voastre generații de căcat.
Tirada hoțului nu este neapărat întâmplătoare: ca marginal, cunoaște, probabil cel mai bine cum a funcționat de-a adevăratelea sistemul ”frăției și unității”. Tot în calitate de infractor certat cu legea (deci și cu povestea idologică oficială) pipăie iarăși slăbiciunile sistemului și componența solului tare ce se află dincolo de slogane. Exclusul e unicul căruia sistemul nu i s-a arătat ca minciună și pentru care sistemul nu s-a sinchisit să-și ascundă adevărata față.
p.s. Înjurăturile sârbești cresc mult mai buruienoase, traducerea am adaptat-o după normele autohone.
Filmul poate fi văzut în sârbă on-line acilea: http://www.domacifilmovi.net/lepa-sela-lepo-gore.php
Nefericiții lipsiți de cunoașterea sârbei își pot încerca norocul din plin pe The Pirate Bay, Torrentz.com sau pe Rapidshare.