Sep 2 2011

despre obrazul unei literaturi

Vitalie Sprînceană

Fața publică a literaturii de limbă română din Republica Moldova se îndepărtează, cu pași tot mai mari și mai grăbiți, de etică, de rușine, de bun simț și de, să-i zicem, bună creștere. După ce că a băgat de-a valma tot felul de poeți suspecți (Octavian Goga ar trebui să poarte măcar o responsabilitate morală, dacă nu și politică, căci a fost și prim-ministru) pentru genocidul evreiesc iar asta i-ar discalifica candidatura pentru bust. (S-ar putea să greșesc dar nu-s pe Alee busturi ale unor scriitori evrei din Moldova). Nu, secția de propagandă monumentală a decis că e musai să bage și un măscărici între alți poeți oameni de treabă. Așa a încăput Adrian Păunescu în vecinătatea dubioasă a lui Nichita Stănescu (care-și are un locșor acolo) și Lucian Blaga, pentru care regimul comunist nu a avut decât interdicții și persecuții.

…Se găsea acum o vreme, undeva pe net, o inițiativă de a-l strămuta pe Pușkin din centrul Grădinii Publice ”Ștefan cel Mare” (sfințenia o lăsăm Bisericii). Mă cam împotriveam atunci din rațiuni cosmopolite și din dorința de a construi o Alee a Clasicilor conciliantă.

Din motive ce țin de etică proprie aș dori să susțin inițiativa cu pricina.Și chiar aș extinde-o. L-aș scoate din Alee alături de Pușkin și pe Ion Creangă, lângă bustul căruia se tot înghesuie cu diferite ocazii popi și alți indivizi habotnici, care se fac a uita că sfătosul bunic din Humuleștiu s-a cam certat cu clerul pe durata unei bune bucăți de viață (și a pătimit destul din urma bunătății creștinești a acestora). L-aș lua probabil și pe Eminescu, și alți câțiva. Că n-au ce căuta în compania poetului de curte Păunescu. Ori cea a urâtorului de semeni (evrei) Octavian Goga.