Jan 2 2018

Cum să lupți de-a adevăratelea cu știrile false?

Vitalie Sprînceană

Facebook a decis să abandoneze lupta cu ”știrile false” (aici și explicația lungă). Strategia Facebook era următoarea: se putea pune un steag roșu (care însemna știre falsă) la orice informație dubioasă. Compania a renunțat la ele din cîteva motive:
– procesul de verificare a acurateței informației prezentate în știre era extrem de complicat și consumator de timp.
– afișarea unui semnal vizual puternic (un steag roșu!) are de cele mai multe ori efectul invers: utilizatorii sînt atrași să privească ”link-urile” interzise.
– stegulețele roșii nu erau sensibile la context și erau rigide: ele prevedeau o singură măsură – un steag roșu – pentru toate cazurile, așa încît era imposibil pentru cititori să înțeleagă dacă știrea semnalată ca fiind falsă este parțial falsă, în totalitate falsă, nedovedită sau pur și simplu invenție…
Cei de la Facebook au zis că vor căuta alte soluții – între ele și opțiunea de a oferi cititorului o selecție de Articole Legate (Related Articles) care vor aduce mai mult context știrii. Cititorul va putea astfel să compare mai multe surse pentru a corobora o informație…
Înfrîngerea suferită de Facebook în lupta cu știrile false trebuie tratată ca fiind mai mult decît o ridiculizare a unei companii comerciale în parte.
Ar trebui să mergem mai adînc: e vorba de ridiculizarea unui întreg mod de gîndire: tehno-utopismul (1), adică concepția care vede toate problemele, inclusiv cele sociale, ca avînd soluții tehnologice. Certitudinea că o asemenea chestie sensibilă și complexă precum analiza critică a informației poate fi rezolvată prin soluții tehnologice – o nouă aplicație, un nou soft, un nou gadget – e parte a unei concepții mai largi despre lume, împărtășită de ingineri și tehnocrați din Sillicon Valley (și emulatorii lor de peste tot). Această concepție tratează toate problemele – mediu, democrație, protecție socială, economie, politică – ca fiind probleme ce pot fi rezolvate cu un nou software, o nouă aplicație mobilă etc.
E aceeași concepție care crede că tehnologia este neutră din punct de vedere tehnic și moral, care crede că tehnologia poate fi un agent de schimbare sui generis (crezînd, bunăoară, ca președintele George Bush că e destul să aduci un calculator conectat la net într-un stat autoritar că democrația deja înflorește), care reduce toate interacțiunile, emoțiile și relațiile umane la algoritmi ce pot fi integrați într-o aplicație pentru Android și Ios (eventual prezentați frumos în infografice).
Aceeași gîndire credea că ”știrile false” reprezintă o simplă distorsionare a algoritmilor facebook (și nu o reflecție a unor fenomene profund sociale precum emergența și explozia precariatului, implozia clasei mijlocii, războaiele culturale și identitare, confruntările geopolitice etc) care poate fi, la limită, revocată și corectată.
Doar că realitatea…s-a dovedit mai nărăvașă și mai încăpățînată…
Lupta pierdută de facebook împotriva știrilor false nu înseamnă că distorsionarea informației, manipulările ideologice, economice și geopolitice nu ar fi o problemă.
În Republica Moldova, de exemplu, ultimele două alegeri s-au desfășurat (și au construit realități politice de durată) sub muzica unor știri și informații false: în noiembrie 2014 a fost știrea cu grupările subversive care ar vrea să facă un scenariu ucrainean la Chișinău și care ar submina procesul de integrare europeană a țării (Pavel Grigorciuk a făcut pușcărie ca Alianța pentru Integrare Europeană de Consolidare a Regimului Oligarhic Clientelar să vină la putere), iar în noiembrie 2016 a fost știrea cu cei 30 mii sirieni care urmau să invadeze țara, însoțiți de legiuni de gay și lesbiene, pentru a ataca suveranitatea și valorile tradiționale (în rezultat, Igor Dodon a fost ales ca președinte prea-des-supendat). În 2017 lucrurile nu s-au schimbat deloc
Luptele contra manipulărilor mediatice nu trebuie să aibă loc pe facebook și nici pe telefon, ele trebuie purtate în capul cetățenilor înainte ca aceștia să acceseze rețelele, tehnologia și mass-media.
Altfel spus, manipularea informației nu poate fi combătută prin aplicații atractive, ci trebuie contracarată prin educație, prin creșterea accesului la informație din surse variate, prin subsidierea de către stat a presei (așa încît aceasta să evite cursa jurnalismului de tip click&bait și de senzație), prin creșterea calității și culturii discuției publice, prin creșterea accesului la cultură, prin încurajarea gîndirii și expresiei critice, prin accentul pe participarea cetățenilor la procesul decizional (în acest fel și-ar da seama de subtilitățile proceselor politice și administrative) etc.
Adică lucruri ce nu încap în nici un caz într-un algoritm Python sau Ruby.

 

Referință:
Am împrumutat numele tehno-utopianism de la Evgeny Morozov, a cărui cărți, The Net Delusion și To Save Everything, Click Here: The Folly of Technological Solutionism le recomand călduros pentru lectură.

 


Aug 24 2010

rusofobii de meserie

Vitalie Sprînceană

O doamnă politician, care a descoperit recent valorile național-liberalismului (un oximoron politic), din care a reținut mai ales partea național-istă, mai dă din când în când pe facebook și blogul personal comunicate din ce face partidul de buzunar al dumneaei. Ba luare de atitudine contra unor politici rusești, ba comunicate de presă cu privire la caracterul antinațional și pro-rusesc al unor forțe politice locale, ba că adversitatea unor politicieni locali față de ideile unirii s-ar datora unor influenșe rusești etc. Ultima oară madam național-liberală și organizația de tineret a partidulețului au uimit lumea cu anunțul unui flash mob de protest în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, cu o dublă motivație: protestul față de cea de-a doua ocupație a Moldovei (1944) și prima (1939). Una ca urmare a pactului Ribbentrop – Molotov, a doua ca urmare a luptelor Armatei Sovietice. Nimic interesant, până aici.

Mă pune dracul și-o întreb, cum i-am întrebat și pe alții ce făceau spume la gură că se duc să se dea de gardul Ambasadei Rusiei de răul aceluiași pact Ribbentrop – Molotov, zic: măi doamnă, pactul a avut doi semnatari iar consecințele lui juridice și politice au derivat anume din semnătura ambelor părți, Germania și Rusia. Așa încât, dacă-ți stă pactul cu pricina în ochi mergi și protestează și în fața Ambasadei Republicii Federale Germane, că au și ei o vină.

– Apu nu, zice madam. ”Am vrut să facem în fața Ambasadei germane, însă EI NU PERMIT (majuscule VS). Când tinerii noștri au fost și remis scrisoarea pt Angela Merkel, nu au permis să se rețină, nici să facă poze. De aceea tinerii au făcut acțiune în fața Ambasadei Ruse”.

– Păi, doamnă, e la mintea oricui, îi zic, valea spre Ambasada Germană și protestați față de limitarea libertății exprimare (a opiniei față de anumite evenimente trecute). Ori iubiți democrația doar atunci când dușmanul e Rusia?

…După care doamna trântește o replică revelatorie, un fel de auto-deconstrucție (in)voluntară pe care o visează psihanaliștii atunci când au pe cineva în fotoliul roșu:

– (de-i frig de plouă, de bate vântul VS/ID) principalul vinovat de situația din RM este Rusia, nu Germania.

Așa încât, orice s-ar întâmpla în țara aia, indiferent cine-ar fi responsabilul, tinerii național-liberali protestează în fața Ambasadei Rusiei (că-i unica ce permite lucrul ăsta)…

Nu mai zic că-i paradox nu de alta dar pute…

print screen-ul discuției 1, 2.


Aug 14 2008

amggafsa sssahahatru – 3

Vitalie Sprînceană

“samggafsa sssahahatru” ar putea fi:

1) Societatea Anonimă Moldovenească Globală Gânditoare Altruistă a Femeilor Sărace Absistente în cadrul Societăţii Sociale Secrete de Anghină Harbuzească Aplicată Hâtreşte Acasă de Trei Români şi un Ungur.

2) Sărută-mă  Acum Mustos

Guguştiuci Galeşi Aripi Fâlfâie Soarele Arde

Surd Sărutul Sătul Adorme în Huietul de Atingeri Hoinare

Arsuri Trecute Revin din Umbră.

3) Sex And Money, Good, Good, Are Fast, to Spend All, Super, Snickers, Sarkozy, Angelina, Hu-o bă!, AH, Am Treabă, Ruşii vin…