cantecul emigrantilor moldoveni
Iată„ un cântec despre comunitatea moldovenească globală, cu toate straturile (Valeriu Jereghi și Lilia de la New York) și destinațiile ei… Aș mai cizela în multe locuri versurile, dar cine-a făcut cântecul, l-a dres cu meșteșug…Versurile curg…
VICTOR DRUȚĂ.
CÂNTECUL EMIGRANȚILOR MOLDOVENI
Valoghea la Penza -ngrijește de scroafe,
Ion a ajuns la Paris și-i student,
Snejana s-a aranjat la Tașkent.
Corina lucrează-ntr-un bar la Atena
Și tocma-n Iacutia dus este Ghena.
Vasile se află-n orașul New-York:
Mătincă-n Moldova eu nu mă întorc.
Iar Liza-i la Roma și bine îi pare
Că are de lucru și-i cald și e soare.
Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!
Ileana-i badante, lucrează c-o babă,
Da Galea a zis că ea nu este roabă,
Alioșa mai ieri o chicat de pe șchele
Și îmblă săracu acuma-n costele.
Irina a fost candidată la Miss,
Valeriu Jereghi un premiu a-nvins,
Da Feghea și Olga trăiesc la Milano,
Lui Vichea îi place nespus Celentano.
Și Chicu Efim un roman a creat,
În care a scris c-a băut și-a fumat.
Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!
Ilii și cu Ghiță-au furat o mașină,
Da Iura pe zebră-a călcat o bătrână,
Andrii în Rezina femeia-a lăsat
Și cică cu Jana s-o-ntorlocat.
Natașa din Padova e o „putană”,
Soția lui Jora-i italiană,
Vitalic și Vladic s-au dus în Canada,
Că nu mai vroiau să se plimbe cu „Lada”.
Femeie,aș mânca,măi,un borș cu fasule –
Păi uite c-avem doar spaghetti-n castrule.
Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!
Valera și Liuda din satul Băcioi
În Noua Zelandă pasc sute de oi.
Curoșu Ruslan a murit la Siviglia,
S-a măritat în America Lilia,
Copchiii Oxanei nu știu moldovnește,
Enrico Mariei i-a spus c-o iubește,
Iar cerul la Roma e-așa de senin!
Catincă,mai toarnă o cană de vin,
Că-mi vine să plâng și așa mi-i de jele
Când mă gândesc la fetițele mele!
Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea!
Vasile, Ion, Margareta și Vova,
Voi când vă întoarceți acasă-n Moldova?
La anu, cireșii când vor înflori,
Când bani de ajuns noi vom agonisi,
Când dor ne va fi de-un castan de la școală,
Când tata din pat iaca nu se mai scoală,
Când storși prin străini de avânt și putere
Veni-vom acasă, sătui de avere…
Vom merge prin sat, gârboviți și pustii –
„Da cine-s străinii aiștia? Îi știi?”
Refren:
Moldova e Patria mea
Și-s tot mai departe de ea.
Sursa: http://unmoldoveanlaroma.blogspot.com/2010/10/cantecul-emigrantilor-moldoveni-marusea.html
p.s. din câte înțeleg, Victor Druță e și autorul versurilor. Halal nene, bravo!
p.p.s. lipsește o etnografie sau antropologie ori măcar o sociologie a muzicii de emigrație… polemicile muzicale în Moldova încă se mai învârt în schema ”muzică bună” vs ”muzică proastă”. A se vedea cazul Pavel Turcu.
p.p.p.s. ce-ar fi să încerc să fac ceva despre asta la vară cât voi sta în Moldova?
p.p.p.p.s. ar mai fi de adăugat și alte straturi ale emigrației: academică, religioasă, turistică. Asta înseamnă că bucata ar fi trebuit să devină baladă.
