Feb
4
2018
Vitalie Sprînceană
În jurul meu dispar oamenii –
cetățeni, jurnaliști, activiști, experți, savanți –
care văd în două părți
(pe de o parte, pe de altă parte),
rămîn doar oameni care văd o parte –
partea șefului, partea liderului de opinie,
partea partidului, partea preotului,
partea oligarhilor…
no comments | tags: poezie | posted in poezie
Jan
4
2018
Vitalie Sprînceană
La intrarea în fostul ghetou evreiesc
au amplasat un magazin de detergenți
”Zolușca”:
să-și spele orășenii hainele.
Memoria și-au spălat-o demult.
no comments | tags: poezie | posted in poezie
Jan
2
2018
Vitalie Sprînceană
TWO roads diverged in a yellow wood,
And sorry I could not travel both
And be one traveler, long I stood
And looked down one as far as I could
To where it bent in the undergrowth;
Then took the other, as just as fair,
And having perhaps the better claim,
Because it was grassy and wanted wear;
Though as for that the passing there
Had worn them really about the same,
And both that morning equally lay
In leaves no step had trodden black.
Oh, I kept the first for another day!
Yet knowing how way leads on to way,
I doubted if I should ever come back.
I shall be telling this with a sigh
Somewhere ages and ages hence:
Two roads diverged in a wood, and I—
I took the one less traveled by,
And that has made all the difference.
no comments | tags: poetry, poezie | posted in poezie
Nov
1
2017
Vitalie Sprînceană
Chișinău…orașul în care
vecinii de bloc
bat la ușă altor vecini
să le bată obrazul:
”cu ce vă ocupați? nu vi-i rușine? vă aud copiii?”
(e vorba de sex).
orașul în care vecinii tac
dacă alți vecini
își snopesc în bătăi nevestele.
no comments | tags: urbana | posted in poezie
Jul
12
2017
Vitalie Sprînceană
La Gara Auto Chișinău SUD-VEST
WC-ul e cu plată, 3 lei,
Cît o călătorie în microbuz
Jumătate din prețul unei butelii de plastic cu apă.
Deși autogara e întreprindere de stat
WC-ul e privat
(a fost vreo licitație? ce argumentare are
faptul de a da unei firme căpușă
posibilitatea de a stoarce bani din nevoia firească a oamenilor de a merge la WC?)
noi am plătit azi vreo nouă lei.
(licența de la intrare a fost eliberată unei firme
Gaby & Travel, care conform registrului
se ocupă de transportul auto de călători).
Doamna care percepe taxa la wc
nu eliberează bonuri fiscale sau alte dovezi
că plata a fost făcută.
Doamna care percepe taxa la wc
citește dintr-o biblie în chirilică –
ceva din Epistolele către Romani.
Isus îi vorbește printr-o limbă care
conform savanților nu există științific.
(un fel de poezie social-activistă)
no comments | tags: poezie | posted in poezie
Feb
7
2016
Vitalie Sprînceană
Revoluția a fost abandonată de popor –
acesta a plecat acasă
și privește liniștit protestele pe live-uri
de calculator.
Revoluția a fost părăsită de propriii lideri
-
în locul poporului aceștia au preferat
microfoanele și studiourile de televiziune.
(poporul a servit drept fundal pentru decor și selfie-uri).
Revoluția a fost abandonată de cancelariile
străine -
interesul poporului a fost considerat mai puțin
valoros
decît stabilitatea în regiune.
Revoluția a fost în stradă și nu mai e.
no comments | tags: poezie | posted in poezie
Sep
14
2013
Vitalie Sprînceană
În satul meu dintre dealuri
nu a mai fost ridicată o casă nouă
de vreo 10 ani.
Paragini au crescut din grădini și
lacăte permanente au apărut pe unele uși –
păzesc singurătățile să nu iasă pe uliță.
Copii fără viitor frământă glodul
spre școală, spre cireadă ori spre magazin,
adulți și bătrîni fără bani duc sape pe umăr
și saltă țărîna din câmpuri pentru a sădi
un bob-două de fasole cu nădejdea
că vara le va înmulți.
Patru lucruri au rămas stăpîne în sat:
Deznădejdea, Alcoolul, Dumnezeu și Moartea.
Deznădejdea – traiul la nesfîrșit al trecutului,
Alcoolul e pentru prezent,
Dumnezeu e speranța unui viitor
iar Moartea joacă de nevoie rolul realistului.
no comments | tags: poezie, sat | posted in poezie, Uncategorized