Alexandru Vakulovski: 157 DE TREPTE SPRE IAD sau Salvati-ma la Rosia Montana

Vitalie Sprînceană

Chișinău: Editura Cartier, 2011.

Citit.

Îmi place că Alexandru Vakulovski nu se teme să umble la teme interzise. Era frăția moldo-română în Pizdeț. Acum e civilizarea cu năbădăi, zisă și integrare europeană, a unor români.

S-ar putea de găsit în poveștile incredibile cu privire la vânzarea cu bucata a morților din cimitir, a copacilor de pe loturile adiacente minei sau negoțul profitabil cu casele din zonă o critică a unui materialism scârbos de care s-a îmbolnăvit societatea românească.

Un fragment revelatoriu:

Morţii au fost duși din Roșia Montană. Pentru fiecare mort mutat s-a primit o sumă frumoasă de bani, frumoasă și pentru un om viu. De sub crucile mari, ruginite, s-a scos ce mai rămăsese și a fost îngropat în altă parte. Morţii noștri s-au mutat. Din moartea lor se scoate aur, din mormintele lor se scoate aur. Se curăţă locul. Oase aruncate într-un sac și îngropate apoi în altă parte. Roșienii discută între ei: — Bă, da’ ăsta de lângă mormântul lui taică-meu nu e rudă cu noi? — Cred că da, dacă e îngropat aici, cred că era văr cu tata… — Da, păi atunci hai să facem cerere să-l mutăm, mai scoatem un ban?! — Unde îl mutăm? — Păi mai contează… Îl băgăm și noi undeva pe lângă familie… Mormintele au rămas din ce în ce mai rare. Morţii rămași sunt licitaţi. E ceartă mare între săteni. Cine a fost și mortul cui e. Crucile și monumentele funerare vor rămâne. După care vor trece buldozere și vor șterge tot. În locul morţilor se vor îngropa crucile și monumentele. Majoritatea roșienilor de-abia au așteptat să se care. Au vândut tot: case, pământuri, morminte. Acum sunt fericiţi. Pentru casele lor au primit bani cât să fie cei mai șmecheri în altă parte: vile cu turle și mașini beton. Nici nu mai trebuie să meargă la muncă în Spania și Italia. Gata, i-a lovit norocul pe roșieni!

S-ar mai putea de găsit (cine caută!) și niște anti-doturi împotriva folclorizării satelor și a veiții rurale – știți povestea aia cu veșnicia, aerul curat, produse ecologice și fete încălțate în opinci, ce-și poartă pașii ușori și trupurile îmbrăcate în ii înflorate pe pajiști de un verde inexistent, uneori însoțite de flăcăi ce trăiesc o tinerețe eternă, în ițari și cu căciuli mițoase de cârlan?

Poate că sunt astea. Poate că sunt și altele.

Mai e însă și povestea unei tinere ce se naște și trăiește în mijlocul unei fățărnicii atât de crunte încât poate fi egalată doar de ura constantă a celor care o înconjoară.

Așa am fost botezată. Am scăpat ieftin, doar cu câteva coaste rupte, vânătăi peste tot și mâinile răsucite. Nu s-a terminat însă aici. De câte ori se îmbătau — luam bătaie. De câte ori se enervau — luam bătaie. Și au mai apărut și pedepsele. Prin înfometare și prin frig. Ei mâncau la masă și eu nu aveam voie să mănânc. Dacă vroiam să mă așez și eu, mi se răspundea scurt: marș de-aici! Să-ţi dea tat-to!

Mai e și istoria dificultăților de a construi un sine din fărâmituri de duplicitate, falsă religiozitate, sex cât încape și cu cine dă (și cam toată lumea dă în roman, ca în lume).

 Spre final mai multă ură, mai multă fățărnicie, mai mult sex.

Cine vede în roman doar limbajul licențios și sexul e aidoma nătângului ce confundă, într-o parabolă zen, luna de pe cer cu degetul care o arată.

Sexul reprezintă pretextul de a vorbi despre lume.

Și pentru că sunt mai multe feluri de sex în roman.

Sexul normal ce se trezește într-o adolescentă și procesul de descoperire a propriului corp – ”m-a ajutat să descopăr plăcerea fizică. Mai apărea în viaţa mea ceva esenţial. Aflam că trupul nu e numai pentru durere, pentru bătăi și umilinţe, pentru frig, foame și chin, ci și pentru plăcere.

Apoi sexul ca strategie de mobilitate socială într-o lume fluidă – ” străinii, la început arheologii, apoi cei din firma canadiană care au venit să șteargă Roșia Montană de pe faţa pământului, erau foarte râvniţi. Nu doar de fete, ci și de părinţii fetelor. Pentru că tot ce era străin era aur, bani. Vechea fantomă a aurului din Apuseni s-a transformat în niște prezenţe foarte reale, în carne și oase, ale unor străini beţivi și curvari. Dacă fetele nu erau seara acasă și se afla că au stat cu localnici — curve, în sfârșit înţelegeam bine termenul, da erau niște curve ieftine pe care bărbaţii nu se sfiiau să le fută cu orice ocazie. Sau cel puţin așa se credea.

După, sexul și sexualitatea ca principiu fondator al relațiilor de putere dar și ierarhiilor și aranjamentelor sociale – ” Nu știam de ce nu mă fut. Dar în schimb am început să văd că toată lumea se fute. Se fute acasă, în pat, la serviciu, în paturile vecinilor, în poduri, pe dealuri, printre animale, ziua, noaptea, pe stradă… Oamenii nu vorbeau despre futut, dar în schimb se futeau cu toţii… Se căsătoreau pentru asta, ca să se fută mai simplu și când vor ei. Se băteau pentru futut, făceau daruri ca să fută, erau promovaţi prin futut, concediaţi pentru că nu s-au futut bine ori s-au futut cu cine nu trebuia. Din cauza fututului multe generaţii din familii diferite nu-și vorbeau, altele, din contra, se aliau. Din cauza fututului beau, se lasă de băut, fumează, se omoară. Totul e legat de futut. Mi se părea incredibil cum se fute toată lumea și că totul ţine de futut. Oamenii munceau mult ca să fută mai mult. Furau ca să fută. Se îmbogăţeau ca să fută. Chiar și săracii se futeau. Și animalele. Chiar și profesorii de la școală se futeau! Și totuși încercau să ţină ascuns lucrul acesta.”

Cititorii cu nas mai subțirel, mai sensibili la ”limbaj licențios” și mai pretențioși ar putea să caute referințe livrești despre importanța sexului în viețile ființelor umane la Freud sau Foucault.

Ca impresie generală, cartea mi-a plăcut.

Se lecturează ușor – eu am citit-o printre alergări pe banda de jogging, mersul cu bicicleta eliptică, așteptare la cabinetul unui profesor.

Și e vorbăreață. Adică nu te lasă indiferent.

p.s. ar trebui să amintesc și fascinanta lume a ființelor imaginare precum Omul de Gumă, piticii. Și moartea.

cumpără cartea pe iTunes store la doar 2 dolari. Prețul unei beri la oricare din terasele Chișinăului.

fragment pe scribd.com


Leave a Reply

CommentLuv badge