Internetul intre e-mail si educatie

Vitalie Sprînceană

Zice un raport ”The future of social relations” (Viitorul relațiilor sociale), elaborat de The Pew Internet & American Life Project, o subdiviziune a Pew Research Center – un “fact tank” nonpartisan și nonprofit dedicat scopului de a colecta informații și atitudini despre trendurile din SUA și lumea întreagă:

Beneficiile sociale ale internetului vor depăși în următorii zece ani efectele nefaste, zic experți ce au răspuns întrebărilor unui sondaj cu privire la viitorul mediului virtual. Aceștia cred că poșta electronică, rețelele sociale (gen Facebook) și alte instrumente virtuale vor favoriza utilizarea benefică a tehnologiilor așa încât acestea să sporească calitatea legăturilor sociale. Internetul contribuie la lichidarea barierele tradiționale ale comunicării: cost, geografie, timp dar și la stimularea schimbului deschis de informație.

(eng. The social benefits of internet use will far outweigh the negatives over the next decade, according to experts who responded to a survey about the future of the internet. They say this is because email, social networks, and other online tools offer ‘low-friction’ opportunities to create, enhance, and rediscover social ties that make a difference in people’s lives. The internet lowers traditional communications constraints of cost, geography, and time; and it supports the type of open information sharing that brings people together.) citește raportul integral aici.

Sper să fie așa. Aș avea de adăugat doar obiecția că în balanța de prețuri a comunicării (și în cea conceptuală a legăturii sociale) ar trebui să se introducă și costul obținerii abilităților și capacităților de a accesa, administra și manipula tehnologiile informaționale. Adică alfabetism tehnologic. Care nu se ia din vânt și care determină în mare parte tipul, intensitatea și eficiența uzului internetului/calculatorului. Chit că prețul utilajului tehnic fizic și virtual (hardware, software, aplicații) e în scădere, costurile de didactică tehnologică (abilitatea de a învăța utilizarea programelor, a motoarelor de căutare, creării web-pagini, manipulare de imagini) cele de performanță tehnologică (acces la biblioteci, cărți și reviste on-line, reviste bune) ori cele de securitate tehnologică (antivirus, eliminarea dependenței, combaterea fraudelor electronice) nu dau semne că ar scădea. Din contra. Dacă inegalitățile existente în domeniul alfabetismului tehnologic vor fi perpetuate, atunci nu e mare folos din reducerea costurilor, comprimarea spațiului și timpului și alte chestii post-industriale.


3 Responses to “Internetul intre e-mail si educatie”

  • Octav Says:

    “un “fact tank” nonpartisan și nonprofit dedicat scopului de a colecta informații și atitudini despre trendurile din SUA și lumea întreagă”
    Spioneaza! 😀

  • dao Says:

    Comunicare!? In sensul ca viteza de propagare a informatiei intre participantii la schimbul de informatie si cantitatea de informatie se mareste cu fiecare clipa… Cam atit.
    Daca in “comunicarea obisnuita” omul, de fapt, foarte rar vorbeste cu aproapele, mai mult cu proiectia eului sau (care, in majoritatea cazurilor, nici nu o intelege), astfel traind in “virtualitate vualata”. In virtualitatea reala, el nu are alta posibilitate decit sa “sintetizize” chipul “interlocutorului”, din ce are la indemina, adica din elemente ale propriei lumi.

    “Beneficiile vor depasi efectele nefaste” in urmatorii zece ani!? Poate oamenii vor simti mai adinc, vor INTELEGE mai clar si vor TRAI mai constient in urma socializarii virtuale?

  • Vitalie Sprînceană Says:

    @Octav, spioneaza pentru cei buni…

    @Dao, ideea de beneficii sociale “viitoare” ale internetului ar porni din vreo 2 puncte:
    – o recunoastere a faptului ca internetul pana una-alta nu a reusit sa schimbe in mod radical societatea, asa cum prevedeau visatorii de acum 20 ani… internetul e inca plin de probleme: securitatea, furturi de date personale, pornografie.
    – remarcabil ca internetul nu a favorizat pana una-alta schimbarea sociala, devenind un spatiu glamuros unde stereotipurile vietii reale, inegalitatile si politicile proaste sunt pur si simplu reproduse si proliferate la scara globala…cazuri de genul revolutiei twitter in Moldova sau Iran nu prea tin la o examinare mai atenta. smart mobs pe care le asteapta teoreticienii de vreo 30 ani inca nu se vad la orizont. mai mult, tehnologiile pot contribui mult mai intens decat vechile unelte la manipulare si cultivarea conformismului, a izolarii sociale si a combaterii incercarilor de reformare a sistemului
    o fi si din cauza ca prea multa proiecteaza asupra internetului prea multe lucruri, asteptari si false sperante, ca si cum tehnologia ar fi un nou Mesia, ce ar salva, cu de la sine putere (abdicare a mintii si initiativei) lumea

Leave a Reply