Philanthrocapitalism: How the Rich Can Save the World, Michael Green, Mattew Bishop. Bloomsbury Press, 2008
Un fel de rezumat:
– Ted Turner (fondatorul CNN), Warren Buffett, Bill Gates, Carlos Slim Helu donează bani, mulți bani, pentru proiecte filantropice…
– Bogații dăruiesc bani din varii motive: slavă, orgoliu, pietate religioasă, revelații sau victorii personale (asupra unor boli, cum este cazul lui Michael Milken, care a dăruit 750 milioane dolari pentru combaterea cancerului la prostată, sau cazul lui Larry King, care a întemeiat o fundație pentru lupta cu bolile de inimă), prestigiu personal, mustrări de conștiință, evaziune fiscală sau evitarea impozitelor…Dar o fac…
Bernard de Mandeville (Fabula Albinelor): ”Orgoliul și vanitatea au construit mai multe spitale decât toate virtuțile luate împreună.”
– Filantropia celor bogați e o activitate veche, cam de la facerea lumii: Marcus Vipsanius Agrippa (a construit drumuri și băi publice în Roma), familia Fugger, Carnegie, Rockfeller etc.
– În SUA, donațiile caritabile alcătuiesc 1,67 % din PIB, în Marea Britanie – 0.73 %, în Franța – 0.14 %.
– Filantropia superbogaților este ajutor competent – banii nu merg spre politici publice în genere, ci spre zone sociale concrete, fluxurile financiare nu se revarsă pur și simplu asupra nevoiașilor, ci încearcă să monitorizeze implementarea strategiilor, precum și absorbirea fondurilor.
– filantrocapitalismul și banii din donații merg mai ales spre zona politicilor sociale impopulare și a inovației în domeniul politicilor publice: experimente școlare, intervenții locale, politici sociale și ecologice, adică zone în care banii publici nu ajung din motive de risc și teama de ineficiență, iar companiile (farmaceutice, didactice) le ignoră din motive de profit scăzut.
– Fundația ”Bill și Melinda Gates” gestionează un buget mai mare decât Organizația Mondială a Sănătății, agenție a ONU.
– Ted Turner: nu consider filantropia ca o aruncare a banilor în vânt, ci ca pe o investiție în viitorul umanității.
– Fundațiile sunt, de obicei, eficiente, atunci când donatorul este ”pe aproape”, adică e viu și păstrează un interes viu și stabil față de cauză.
– celantropie – combinația dintre celebritate și filantropie (Bono de la U2, de exemplu). Celantropii oferă mai mult decât bani – adițional ei aduc porții însemnate de prestigiu, publicitate, credibilitate, acces, vizibilitate și sens. Exemple: Madonna, Angelina Jolie, Oprah Winfrey.
o prezentare publica a cartii: http://fora.tv/2008/10/13/SoCap08_Matthew_Bishop_Keynote_on_Philanthrocapitalism
Teza mea doctorala explica motivatiile; de cele mai multe ori este un simtamant visceral de vina. Da, VINA ca tu ai fost mai rapid, te-ai pricopsit in detrimentul altor oameni; de aceea Bil Gates dupa ce a fost dat in judecata in california, si de catre ‘popol”-ul manipulat, a deschis charity-ul; se vedea pe fata lui simtamantul de vinovatie;cand a pledat ‘guilty’ la monopolizarea lucrului altora, a furat windows de la Mac de fapt. Si multe altele…
vezi pagina mea despre soros george.
Cine da lui isi da, cine face lui isi face.Este mai ferice sa dai decit sa primesti.Craciun fericit!
.-= Andrei´s last blog ..Andreea – Colind – O veste-am adus =-.
Olga, s-ar putea sa fie Vina de vina… 🙂
s-ar putea sa fie oricare motiv, ce e important, e ca banii vin…si merg spre cauze, locuri si situatii in care statul nu ajunge, e incapabil sau ineficient…
apoi, nu prea vad o rusine in faptul de a fi bogat, cu atat mai mult superbogat…atata timp cat ramai in limitele legii…Soros a jucat in limitele regulilor legale, Gates la fel, precum si fondatorii Google, Brin si Page…e o chestie firesca ca acesti oameni au izbutit…pe de alta parte, nu vreau sa-i compar cu traficantii de droguri, sau de fiinte umane care chiar au pentru ce sa simta Vina…
p.s. recunosc, pozitia mea este biased, eu sunt un mare adept al filantropismului si antreprenoriatului social, pe care il vad ca investitie in mediul social…
plus ca sunt si bursier al OSI New York si cred ca Soros a facut o treaba buna ca mi-a oferit sansa sa vin in USA pentru un doctorat…
Asta-i de aplaudat, ca ti-a finantat doctoratul; dar daca eseul tau are o directie, asta este! vezi; http://www.olgalazin.net
Eu traind de 20 de ani in America am studiat psihologia DATULUI, si este fff complexa. Multi il consider aicii un socialis; robber baron, etc
si eu clasific filatropia in 5 feluri , daca citesti cu atentie teza.
Nu o cindamn, si nu am scris o carte de 710 pagini (da-mi un email, ti-o trimit) doar pentru a justificasentimentul de CULPA al unor filantropi faimosi americani, ci pentru a categorisi si clasifica tipurile de donatori. face o lectura interesanta. La mai bine; olazin@ucla.edu,
Dr Lazin
Olga, in nici un moment nu s-a pus problema unor influente asupra vreunei lucrari de ale mele, scrisa, sau care urmeaza a fi scrisa…unica mea obligatie e sa mentionez OSI New York in paperurile pe care o sa le fac pe durata doctoratului (si nu vad vreo problema cu asta – la urma urmei acest cost al gratuitatii este simbolic)…altfel, am libertatea deplina in privinta temei, ideilor, perspectivelor teoretice – munca stiintifica normala.
revenind la filantropi, Soros dar si restul, mi se pare ca astia au descoperit o vana noua: mediul social ca investitie de lunga durata. e vorba aici si de parteneriat cu statul, si de inovatie sociala.
Si totusi, de unde vine nevoia de a face donatii? Vina (bat-o vina) are si ea izvoarele ei. Ne oprim doar aici? Asta este constatarea? Hai sa mai razuim un strat.
“Vanity is my favorite sin”