blog implicat

carti filme muzica idei polemici

incomode

De ceva vreme (ezit să indic durata temporală exactă) frecventez Mediateca Alianţei Franceze în Moldova. O sală enormă, situată la etajul trei al Centrului de Cultura si Arta „GINTA LATINA”, în plin centrul oraşului. Păi, hala asta culturală este plină de cărţi, videocasete, CD-uri, DVD-uri, ziare, reviste ce ţin de limba şi cultura franceză. Muzică clasică, modernă, R&B, Jazz, Cinema, ghid turistic, cursuri de studiere a limbii franceze, cărţi multe-multe: romane, poezie, filozofie, istorie, management…Cărţi clasice (Sartre, Camus, Gide, Foucault, Dolto, Luc Ferry, Rene Girard, Regis Debray) şi autori recenţi (chiar laureatul Goncourt de anul trecut, Jonathan Littel este prezent)… Un fel de forjerie a culturii şi civilizaţiei franceze în Moldova…

Din păcate, nu există un analog românesc al Alianţei Franceze în Moldova… Institutul Cultural Român, a cărui misiune este „promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR” , nu are încă o filială la Chişinău, în parte din raţiuni politice, în parte, din deficit de organizare… Şi e păcat…

Raţiunile politice ar putea fi depăşite prin deschiderea la Chişinău a unui centru cultural care să poarte un nume neutru, lipsit de încărcătura patriotardă de recital, prin analogie cu Goethe, un spirit universal prin excelenţă. Posibili candidaţi: Eugene Ionesco, Mircea Eliade, B.P. Hasdeu… Trebuie: carte nouă, bună şi multă (Humanitas, Polirom, All, Nemira, Paralela 45, Dacia) pentru studenţi, elevi şi intelectuali (la moment educaţia filozofică, filologică, matematică, şi chiar istorică se face prin intermediul culturii ruse – mai ieftină, mai accesibilă, mai prezentă în spaţiile comerciale), ziare şi reviste de tot soiul, inclusiv Play Boy românesc şi Cosmopolitan (o cultură trebuie să producă liant social la toate etajele, inclusiv la cele inferioare), filme şi muzică (am cam obosit de „Cântarea României”, „Noi suntem români!” şi filme semnate de Nicolescu – „Mihai viteazul”, „Ştefan cel mare”), suport didactic pentru studierea limbii române – cărţi, audio casete, CD, DVD…

Unde găseşti la Chişinău filmele din noul val al cinematografiei româneşti – „Moartea domnului Lăzărescu”, „California dreamin…”, încoronatul lui Mungiu de la Cannes?

Doar pe internet, prin reţele underground, sau copie piratată de pe discuri aduce ilegal din România… Poate, în mintea cuiva, asta s-o fi numind promovare a culturii româneşti în străinătate, în mintea mea, încă nu…

E o prostie să iroseşti fonduri pentru fiţuici patriotice şi colive la tema unirii(deficitul de organizare – care se referă atât la ICR cât şi la …Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) Fondurile consumate se reîntorc în circuit dacă sunt investite în „material săditor”: adică ceea ce am enumerat mai sus… Atitudini pro-româneşti nu vor apărea prin decret prezidenţial, peste noapte, ci prin muncă de promovare şi cultivare a valorilor – o chestie pe care au înţeles-o indivizii de la Institutul Polonez, de germanii de la „Goethe”, de francezii de la Alianţa Franceză…nu şi de românii de la ICR…

Previous

web literar n+

Next

calatorie

18 Comments

  1. Medicul-Sef

    Suta la suta de acord. Poate initiem o petitie online?

  2. nu cred ca o petitie ar schimba mare lucru..chestiile astea ar trebui sa intre in conceptele de strategie ale functionarilor de la Bucuresti..ma intreb daca HRPatapievici, este si el prins in capcana asta national-patriotarda…cred ca da… altfel ar da din coate..ca scapa trenul

  3. Vladimir B.

    Lucrurile cred ca sunt nitel mai complicate! Daca s’ar deschide un ICR la Chisinau asta ar insemna ca, automat, s’ar recunoaste ca limba & cultura romana trebuie propagate in Basarabia. Or, nu e asa, caci Basarabia e un pamant si teritoriu romanesc…Investia, de acord, nu trebuie facuta prin decrete, legi si hotarari de guvern, ci printr-o munca asidua, de lunga durata! Iata, generatiile de tineri basarabeni, scoliti in institutii romanesti au aceasta misiune, mai presus de programe oficiale…S’au nu sunteti de acord???

  4. domnule Bulat, incerc sa nu pun problema in logica politicului, ci in cea a eficientei managementului cultural…
    de fapt, pentru depasirea acestui moment politic am propus ‘nume neutre” precum Ionesco sau Eliade…
    ceea ce conteaza este ca un asemenea centru sa se deschida, si cat mai repede…

  5. Vladimir B.

    Din pacate, in acest moment, in care RM si Romania sunt intr-un veritabil ‘razboi rece’, ma tem ca orice chestiune bilaterala NU POATE fi privita decat din perspectiva politicului…Iar cultura nu a fost, poate, nicicand mai neputincioasa ca astazi! Anul 2007 este unul crucial pentru viitorul raporturilor bilaterale, de aceea, a vorbi despre biblioteci este o chestiune pe care va trebui, deh, sa o mai amanam.

  6. de fapt, rubrica Strategie (http://www.icr.ro/icr/despre_noi/strategie)
    include printre altele:

    “Una dintre urgenţele noastre este deschiderea de institute în Republica Moldova şi Ucraina, ţări în care limba română este vorbită ca limbă maternă.”

    so,ce mai asteapta?

  7. Vladimir B.

    Strategia asta a ICR are deja stagiu, intre timp s’au deschis centre culturale romane la Tel-Aviv, Varsovia, Lisabona, Istambul…Chisinau & Kiev sunt mai departe decat ne inchipuim:))) data fiind configuratia de buna vecinatate intre capitalele amintite. Poate va veni ziua in care Bucurestiul va deschide o ‘taraba’ culturala, dar se va schimba, oare, starea de lucruri??? Se va citi mai mult pre romaneste in Basarabia?!

  8. pai, scoala de toate nivelurile produce cerere constanta de carte…nu avem motive sa credem ca aceasta cerere se va estompa sau va dispare definitiv… as dori foarte mult sa spunca exista cerere de carte si in afara scolii, dar, din pacate, nu e asa…
    la moment, scoala produce liant social si socializare culturala intr-un mod hibrid: atat prin intermediul filierei ruse (ce a mai ramas din fondurile sovietice ale bibliotecilor) cat si prin intermediul filierei romanesti (fie carti “spisuite” in Romania, editate inaintea lui 1989, fie cateva zeci de carti ce au reusit sa apara la Chisinau, la Hyperion mai ales, la inceputul anilor 90)…
    la moment, nu se prea citeste in romaneste in Moldova si din motivul ca nu exista carte (nu ma refer la cartile incluse in Biblioteca scolarului – pentru clasele gimnaziale, problema s-a rezolvat in parte, in schimb ciclul universitar nu poate oferi un cadru bibliografic in romana decat in proportie de 5-10 %, asta se vede si din listele bibliografice ale doctoranzilor, masteranzilor, doctorilor habilitati)…
    deschiderea unui Institut Cultural Roman la Chisinau, cu aprovizionare regulata de carte noua si buna, ar ameliora aceasta stare de lucruri…macar partial…

  9. Vladimir B.

    Tot captivat fiind de subiectul propus, am uitat sa spui ca blogul tau il gasesc foarte bun!
    Amice, nu renunta. As putea face o comparatie cu un blog pe care-l consult cu multa placere?

  10. Vladimir B.

    NU mai am rabdare, il tradezzzzz:
    http://passouline.blog.lemonde.fr/

  11. Lilia

    Eu cred ca noi ar trebui sa ne mai lasam orgoliile la o parte si salutam fiecare pas, care ar duce la o dezvoltate a noastra ca popor. Da, suntem romani, dar asta nu inseamna ca avem si carte romaneasca disponibila. De ce sa nu recunoastem ca limba romana TREBUIE promovata in Basarabia, de rand cu literatura si cinematografia romaneasca, la care avem acces doar prin intermediul celor care mai au vize?

  12. domnule Bulat, comparatia ma maguleste…nu stiu daca merit o comparatie cu Pierre Assouline..oricum e un orizont pe care il caut permanent…

  13. lilia, personal cred ca, cultura romaneasca este promovata si “vizibilizata” (ca sa utilizez un termen din strategia ICR – pe care am citat-o) in pofida eforturilor oficialitatilor romanesti, nu in virtutea lor…
    torrent, biblioteci-pirat, CD-uri copiate ilegal, ziare si reviste citite pe internet…un underground eficient, dar haotic lasat in voia sortii, care un are nici o legatura cu politice culturale promovate de ICR sau DRRP…

  14. vladimir

    :Si Voronin ar trebui sa se ocupe de promovarea limbii romane (sau maldavenesti!) – e de obligatia unui presedinte sa stabileasca buna functionare a limbii de stat!@

  15. in legatura cu “limba de stat”, imi amintesc de Alexander Esenin-Volpin (fiul lui Serghei Esenin) disident si matematician sovietic (wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Esenin-Volpin

    asta nu cerea altceva de la organele de forta si partidul comunist al URSS decat…respectarea buchiei legiii (Volpin was the first dissident in the history of the Soviet Union who proclaimed that it is possible and necessary to defend human rights by strictly observing the law. – intre altii, V. Bukovski face referinte dese la aceast gen de disidenta)
    ei, eu cred ca o asemenea tactica este necesara si in problema limbii: n-ar trebui sa cerem modificarea art. 13 din Constitutie, ci implementarea lui buchie cu buchie, in cormitate cu normele (care, de unde?) lingvistice ale graiului moldovenesc…!sa cerem de la “sefi” sa vorbeasca chiar in limba lui Stati, ca pe aia n-o stie nimeni… 🙂

  16. Vladimir B,

    Sa vorbesti in limba lui Stati este IMPOSIBIL, caci e o limba de sera, facuta in laborator – cu lupa unui savant ratat si cu creierul putred!

  17. pai, ideea este ca si “sefii” sa inteleaga ca este imposibil…

  18. Vladimir B.

    Ei, asta-i deja treaba noastra, a intelectualilor sa ducem munca de lamurire! Cu politicienii, cu ideologii, cu politia – ce limba trebuie sa vorbeasca, cum sa se exprime, si ce grija trebuie sa aibe de ceea ce scot pe gura! Caci limba nu e onomatopee, ci limbaj, nu???

Leave a Reply to vladimir Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén