blog implicat

Un sondaj organizat de Fundația Carnegie în 1969 investiga atitudinile cu privire la religie a peste 60 mii de profesori din universitățile și colegiile americane.

Rezultatele, foarte suprinzătoare, vin în tabelul de față:

sursa: Rodney Stark and Roger Finke ”Acts of faith, Explaining the Human Side of Religion”, University of California Press: 2000, p.53

Putem specula asupra situației paradoxale că fizicienii și matematicienii manifestă o  religiozitate mai pronunțată decât antropologii, psihologii și sociologii.

Putem să ne lăsăm uimiți, pe de altă parte, de numărul mare de inși inteligenți, cultivați, ”luminați” și educați ce aleg să creadă mesajele religioase. Această a doua concluzie ar veni contra opiniei foarte populare în rândurile ateilor militanți că religia ține de stupizenie, prostie și incultură.

Pomenea bibliotecarul de la Harvard, Robert Darnton (care e deopotrivă și un excelent cunoscător al istoriei cărții) despre zidurile ce îngrădesc încă accesul la cunoaștere.

Comercializarea ar fi unul dintre cele mai redutabile pentru că distribuie accesul la resursele intelectuale în funcție de accesul la bani. Nu-s bani, nu-s cărți și articole. Pentru a fi cultivat, competent și la curent cu ideile la zi, un intelectual/savant/profesionist contemporan trebuie să fie și bogat.

Intelectualul sărac, figura tradițională a folclorului boem, e deja contradicție în termeni.

Un exemplu: revista medicală Journal of Comparative Neurology costă acum 29 113 dolari pentru un abonament anual. Altă revistă medicală, Brain Research, face 23 446 dolari pe an. Una dintre cele mai mari edituri de literatură științifică, Elevier, a înregistrat anul trecut profit în valoare de peste 600 milioane de dolari…

Zilele astea cei de la J-STOR divulgau o statistică conform căreia anual ei refuză aproximativ 150 milioane de încercări de a le citi articolele de către utilizatori fără abonament. Asta înseamnă 150 milioane de încercări ale unor indivizi fără bani de a căpăta acces la articole și reviste. Toate eșuate.

Ar fi fain să vedem statisticile astea pe țări. Am o aproape certitudine că majoritatea utilizatorilor fără abonament ce încearcă să utilizeze fondurile J-STOR vin din țări sărace. Ceea ce ajută la explicarea înapoierii lor în materie de științe.