Andrei Zviaghintev: Elena (2011)

— То есть Елена, ее пьющий сын и тупой внук — природа?
— Конечно, ведь это же стихия. У нее нет никакой рефлексии, зато есть мощный мотив — сохранить потомство. А дети так вообще ни в чем не виноваты — юридически по крайней мере, они даже не в курсе были.  

Rom. ”- Cum ar veni, Elena împreună cu fiul ei bețivan și nepotul tâmpit reprezintă Natura?

– Da, pentru că ei ascultă de stihie. Elena nu excelează în cuget, dar are o energie puternică – să păstreze progenitura. Copiii înșiși nu poartă vreo vină – din punct de vedere juridic, cel puțin, căci nici nu au știut ce s-a întâmplat.” de aici.

 

Piuneze:

– E de gândit la linia invizibilă ce îi unește pe Vladimir și Elena – dragostea, cumva oarbă, pentru copiii lor, chiar dacă raționalizată în mod diferit. Poveștile lui Vladimir despre meritele unor grupuri de oameni (celor de succes și bogați) și prostia celorlalți (care-s și săraci) n-ar fi decât infatuarea unui moșneag ce se crede înțelept. Privite ”obiectiv” caracterele copiilor celor doi, adică obiectele robiei lor pasionale, fac parte din aceeași oală, a copiilor ce abuzează de grija părinților lor.

– Elena are instinctul matern de se îngriji de copil cu orice preț de partea ei. Mai departe lucrurile-s doar detalii.

– Calul alb întins pe asfalt, trenul care se oprește pentru un moment, geanta plină de banii crimei – toate astea constituie un decor perfect pentru un eveniment ce ar deconspira ucigașul și ar arunca asupra lui pedeapsa divină. Meritată cu prisosință. Pedeapsa însă nu vine. Justiția și pedeapsa țin de întâmplare.

 – Se mai găsesc referințe spre Dostoievski, Noul Testament.

Trailerul filmului se găsește pe youtube.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.