Ziarul Timpul de dimineaţă vinde, de ceva vreme un fel de investigaţie cu titlul sonor: (z)buciumul bietului Tătaru (partea 1, partea 2, partea 3, partea 4, şi probabil vor urma) – despre abuzurile, tâlhăriile, măgăriile, escrocheriile, combinaţiile, maşinaţiile, furturile, terorismul, pungăşiile, şarlataniile, fraudele, înşelăciunile, şmecheriile, hoţiile, imposturile, tripotajele, pezvenclâcurile, potlogăriile, şolticăriile, calpuzanlâcurile, matrapazlâcurile, şuleriile, şălviriile, coţcăriile, pehlivăniile, pişicherlâcurile, panglicîriile, scamatoriile (tii, ce limbă bogată avem şi ce densitate de noţiuni şi nuanţe ale fraudei!) lui Tudor Tătaru, regizor, angajat cu ziua la diferite mişcări şi cauze social-politice de opoziţie sau de la Putere…
Materialul e ok, scris după calapoadele jurnalismului de investigaţie. Însă…
„Infractorul” Tătaru a comis faptele ce-i sunt incriminate din anii 90 până prin 2004 şi ceva, ani care au coincis cu domnia lui Serafim Urechean, vaca sfântă a Opoziţiei, la Primăria Chişinăului. Toate măgăriile au fost făcute cu ştiinţa şi aprobarea acestuia, cu acte legale de la Primărie şi Consiliul Municipal. Mai este citat la tot pasul şi poetul Iulian Filip, cardinalul din umbra lui Tătaru, cel care-i asigura protecţia la Primărie, şi dincolo de ea.
Mă întreb de ce presa liberă şi independentă scoate din sertare aceste materiale abia acum (deşi au ştiu fiecare tâlhărie chiar în momentul în care se producea) când Tătaru a călcat strâmb?
E un anacronism suspect, care pune în lumină proastă dezvăluirile altminteri şocante… Ce fel de moralist eşti când ai tăinuit atâţia ani coţcăriile şi le dezvălui abia acum, din motive strict politice? Şi cât fac pretenţiile de presă liberă şi de opoziţie când acoperi rahatul, pentru că e democratic şi patriot?
Din povestea asta iese prost nu Tătaru, căci profitori şi şmecheri am mai văzut noi, ci cei care i-au asigurat protecţia, sprijinul legal şi logistic lui Tătaru… Da mă îndoiesc că o să-l tragă cineva din opoziţie pe Urechean şi Filip în justiţie pentru asta…
Mă rog, părerea mea.
Exact la asta m-am gandit si eu. Exista celebrul proverb: unde dai si unde crapa. (-:
Medicul-Sefs last blog post..restul e tăcere
mie imi placea emisiunea aia a lui Iulian Filip “Cinel, cinel…” ah, pacat de unii oameni de cultura ajunsi in functii publice-politice…
si mie imi placea..chiar visam sa ajung acolo…cand scoala din satul vecin a mers la emisiune a fost mare jale, caci pe noi nu ne-au luat…mai tin minte ca Iulian Filip avea o idee cu parcul trei Iezi, langa circ..este o piatra acolo, adusa special din Romania, din Ozana atat de draga lui Creanga (sau poate era, acu nu mai stiu)…a murit proiectul desi era frumos, un Disneyland moldovenesc cu distractii autohtone stilizate…acum citesc si-mi dau seama ca Trei iezi a devenit incet-incet Buciumul, apoi Tudor tataru, apoi o rusine nationala…pacat…
vitalies last blog post..rochii si rokii