Am auzit promisiunea asta întîi de la ministra sănătății, apoi de la prim-ministru iar ieri și președintele țării a menționat asta: 100 % spor la salariu pentru medici pentru munca pe timpul pandemiei.
Nu știu cine le-a zis că e o idee bună și nu știu cine le-a spus că asta ar motiva personalul medical să-și riște sănătatea și chiar viața…
Oamenii își riscă viața pentru idealuri, pentru valori, pentru idei.. (sînt și din ăștia care își riscă viața pe bani dar ei îs mercenari și nu o fac pentru 3-4 mii de lei). Iar aluzia demnitarilor cu privire la spor la salariu are și efectul de a trata o profesie și o etică profesională drept mercenariat.
E drept, medicii sînt ”legați” de jurămîntul lui Hipocrate dar asta e insuficient în anumite condiții.
Banii, evident, sînt parte a ecuației doar că nu în forma: na-vă 3 mii de lei acum ca să rezistați pe timpul ăsta cînd totul se destramă. (Mesajul acesta mai are și dizavantajul de a transmite ideea: acum, avem nevoie de voi, dragi medici, și vă plătim dublu, cum se termină ne reîntoarcem la vechiul sistem de subsalarizare, nepotism, mită pentru unii, schimburi de noapte pentru alții, aparataj defect etc).
Banii sînt unul din multele ingrediente care compun etica profesională și sentimentul datoriei pe care-l au medicii. Ei nu substituie etica ci o complementează.
Ca să avem medici dedicați profesiei ar trebui să avem întîi un sistem educațional medical ce îi instruiește în spiritul datoriei. Fabrica de medici numită USMF, care transformă aproape exclusiv feciori de medici în viitori de medici nu e fabrică de profesioniști ci mașinărie de produs caste sociale. Sistemul de ierarhie gerontocratică de acolo, care impune regim de ascultare pentru novici, care lasă studenții și studentele pe mîna profesorilor seniori (a se vedea cazul de hărțuire precum și reacția Universității) tot nu ajută la instituirea unui sentiment de datorie și etică medicală.
Separarea unor sfere ale protecției sănătății în ”bănoase” (care sînt profitabile și privatizate – stomatologia, de exemplu) și ”nebănoase” (sănătatea publică, medicii de familie) contribuie la tratarea meseriei de medic ca…biznis în care deștepții fac rublă la privat iar fraierii fac medicină la stat).
Mai departe, faptul că majoritatea medicilor intră, după absolvire, în sistem cu salariul minim pe economie (infirmierii și infirmierele) e un handicap (de ce în mintea ministerului asta e motivație?) După 8-9 ani de studii, inclusiv rezidențiat, tînărul/tînăra medic abia de supraviețuiește (nu-i de mirare că mulți pleacă în România și mai la vest).
Chiar dacă ajunge să lucreze la un spital, medicul/infirmiera se confruntă cu un sistem de cazarmă, bazat pe ierarhii informale, vede (mai ales în afara capitalei) că nu ajung o produse primare (cazul medicilor de la Strășeni care acum își dezinfectează mîinile cu țuică pentru că nu au preparate și își cumpără măști tot din bani proprii nu e foarte excepțional)…
Salariile mici încurajează, evident, mita….Cetățenii rețin asta ca principala problemă a sistemului medical. Ceea ce nu înțeleg ei este că autoritățile, prin păstrarea mică a salariilor și încurajarea mitei au pus pe seama lor, a cetățenilor, să finanțeze direct (prin mită) și indirect (prin alocații de la bugetul de stat) sănătatea, iar autoritățile redirecționează banii în altă parte. Pe medalii, prime și salarii și premii și alocații etc.
Istoria e mult mai lungă și mai complexă (cîte spitale am fi construit cu banii pe care-i plătim pentru a acoperi miliardele furate din bănci?). Medicii au nevoie de aplauze, în mod cert, dar nu doar pentru perioada pandemiei. Medicii nu au nevoie de un salariu dublu doar pe perioada pandemiei. Ei trebuie plătiți bine, și asta se referă la toți cetățenii, tot timpul (eu nu înțeleg de ce o infirmieră cu experiență de 5 ani primește de 10 ori mai puțin decît un deputat.)
Sistemul însuși trebuie modernizat. Urăsc cuvîntul ăsta dar, sindrofiile și numirile pe linie de partid trebuie să fie înlocuite cu ceva meritocrație. Cineva care e pus șef pe spital doar pentru a aduce membri în partid e util doar partidului, nu și spitalului, nu și sistemului de sănătate.
Apoi, trebuie să investim în infrastructură medicală, în cercetare, trebuie să dezvoltăm capacități proprii de a produce nu doar măști ci și vaccine și aparate de respirație artificială și altele.
Toate astea, puse laolaltă, ar consolida o etică profesională medicală.
De asta, autoritățile trebuie să vorbească nu despre 2-3 mii lei în plus pentru medici ci de o totală regîndire a sistemului medical.