În satul meu natal niște inși așteaptă sfârșitul lumii. Și cred că va veni. Deși, ca toți gospodarii au semănat prevăzător grâul de toamnă. Și au și săpat prin grădini… Acu 2 ani, în legătură cu o altă prezicere a sfârșitului, o familie chiar își pregătise un rucsac cu produse de prim ajutor. N-a mai fost nevoie de ele…
A fost o vreme când sfârșiturile lumii veneau mult mai rar. Abia o singură dată la o mie de ani. Și nici pe atunci nu îi afectau pe toți că, în jurul anului 1000, lumea trăia pe continente diferite, fără legături directe în timp real. Mai mult, unii nu știau nici cu spatele despre aceste sfârșituri pentru că oamenii trăiau după calendare diferite. Musulmanii se găseau în anul creștin 1000, conform calendarului lor, în 378, iar evreii în 4761. Popoarele Europei nu erau cu toate încă creștinate așa că trăiau în cronologii locale. Vremurile acelea au apus.
Acum, de când cu globalizarea și unificarea calendarelor la care se adaugă și globalizarea mass-media, sfârșiturile lumii au început să vină tot mai des. În fiecare an câte unul. Și tot mai mulți oameni să aibă știre de ele.
Și geografiile calendarelor sunt mult mai diverse. Ba vine un sfârșit al lumii dintr-o cronologie creștină, ba din una maya, ba din calcule laice (în cazul isteriei legată de coliderul din Elveția).
Uneori e bine să trăiești mai degrabă local decât global. Ai multe șanse să fii ocolit de fluxurile mondiale ale prostiei.