tineri de imprumut

Am participat sâmbătă, mai mult din întâmplare, la picnicul prilejuit de Ziua Independenței SUA. Îl însoțeam pe Frank, un student de la Santa Clara University (California), care a venit să studieze, pentru teza sa de licență, istoria recentă a Moldovei. Se va afla la Chișinău doar o lună, dar a deprins deja câteva zeci de cuvinte românești. Și va mai face o chestie grozavă: voluntariat la o organizație ce se ocupă cu copiii cu dizabilități locomotorii. E obligatoriu și necesar, zice Frank. Am un număr oarecare de ore de voluntariat pe care trebuie să le fac pe durata anului școlar…

La picnic multă lume și bună care are sau a avut treabă cu America – studenți, profesori, specialiști. Apoi americani. Persoane oficiale, alde ambasadorul. și, cei mai mulți (și mai pitorești), voluntari din Corpul Păcii. (Erată: e vorba de absolvenți de universități, cetățeni ai Statelor Unite, ce fac muncă de voluntariat pe probleme sociale și de dezvoltare comunitară în țările în curs de dezvoltare. Adică alde Moldova, Ghana, Uganda și altele din aceeași serie.)

Am prins un capăt de vorbă cu unul dintre ei, Sam, ce activează la Sadova, în raionul Călărași. Sam povestește că e absolvent al unei specialități de business. De loc se trage din Cincinnati, Ohio. Moldova se afla ultima în lista proprie a opțiunilor de voluntariat dar circumstanțele s-au adunat cumva împotriva voinței lui și l-au trimis în Moldova. Unde i-a plăcut enorm. Și de care, îmi zice, s-a îndrăgostit pe o viață. Îmi zice că încearcă să ajute fermierii locali să crească iepuri.

– Am elaborat o analiză preventivă a pieței, am calculat riscurile și costurile și m-am gândit că merită să încercăm. S-ar putea să nu fie o afacere super-profitabilă, dar încerc să-i ajut pe fermieri să gândească nu doar la profit, ci să și mai facă planuri, și analize. Adică să simtă piața înainte de a se lansa în ea.

Mai are, spune Sam, un proiect în curs de desfășurare. Amenajarea unui teren de baschet/volei în sat.

– Am aduna și o echipă. Dar nu prea am cu cine să realizez ideea. Nu-s tineri în sat. Unii muncesc în străinătate. Rusia, Italia. Unii învață. La Chișinău sau aiurea. Ei ar contribui, nu-i vorbă, dar nu stau în sat și nu revin decât temporar. Alții stau, nu-i vorbă, în sat. Dar se ocupă cu băutul. Ori cu nimic. Dar tot nu au chef să facă ceva.

…Despre lipsa asta cronică de tineri mi-au mai vorbit și alți voluntari. Semn că este o problemă. Care ar putea fi soluționată. Prin introducerea voluntariatului ca activitate obligatorie pe durata studenției, bunăoară. În sat, sau orașul de baștină, bunăoară.