Ramzan Kadirov: trimisul nostru special

Littell, Jonathan. 2009. Tchétchénie, An III. Editions Gallimard.

Recunosc că am fost puțin dezamăgit de ”Cecenia, anul III” a lui Jonathan Littell: după maratonul de o săptămână cu ”Les Bienveillantes” (în română Binevoitoarele) ce mi-a luat o zăpadă, 2 nopți nedormite și căutări lungi în dicționar, așteptam o ”poveste” la fel de intensă, aprinsă, și, de ce nu, măcar similar de scandaloasă…

N-a ieșit atât de înflăcărată, ci din contra, pe alocuri mi s-a părut nițel cam plată: înșiruirile de nume, situații și locuri puteau fi povestite și altfel decât cu tonul jurnalistic al reportajului de pe teren (Littell chiar o poate face!), cantitatea de nou (informație inedită, cum ar veni) e cam subțire, și ar mai fi absența unui punct fix al narațiunii (nici măcar pe Kadyrov nu-l fixează permanent în obiectiv) ce face ca narațiunea să zboare rapid de la un om la altul o situație la alta…Poate că motivul insuccesului se leagă de reluctanța lui Littell de a inventa o inspirație – un nou Maximilian Aue, soldat al trupelor federale rusești, bunăoară, ce ar fi livrat personajul-cadru în care ar fi fiert conflictele umane, politice și religioase ale războaielor cecene.

Mă gândesc, pe de altă parte, la o altă rațiune, mai obiectivă, adică ce ține de ordinea discursivă și tropologică a lucrurilor: Cecenia despre care scrie Littell reprezintă totuși, în această lume, un loc cunoscut și cumva accesibil, fiind într-un loc de frunte al multor agende politice (ale organizațiilor pentru drepturile omului), religioase (rețelele interesate de răspândirea islamului), economice etc.

Cecenia și problemele cecene – absența unor garanții elementare pentru drepturile omului, corupția generalizată, autoritarismul cu iz de feudalism al lui Ramzan Kadyrov – se văd din Washington, Paris, Londra, Berlin, apar în buletine de știri și emisiuni de analiză, fac subiectul unor dezbateri sau scrieri – de la reportajele cutremurătoare ale Annei Politkovskaya la scrierile subiective ale lui Gherman Sadulaev. Așa încât vizita lui Littell la Groznîi nu ar fi putut, în principiu, să furnizeze noutăți șocante ori aspecte necunoscute ale chestiunii cecene, a cărei soartă, o recunoaște Littell, o știe și Departamentul de Stat american, dar și activiștii pentru drepturile omului și opinia publică din lumea întreagă, depinde în mod exclusiv de aranjamente geopolitice globale, mult în afara sferei de competență sau acțiune a lui Kadyrov. Ultimul nu e, până la urmă, decât un dictator cu voie de la Primărie, adică Moskova/Putin/Medvedev…A se vedea, prin contrast isteria stârnită în America de apariția cărții ”Nothing to envy: Ordinary lives in North Korea”, semnată de Barbara Demick, ce dezvăluia cititorului occidental bucăți din viața cotidiană a Coreii de Nord, o zonă pe care camerele video ale CNN-ului n-o pot încă cuceri)…

Contribuția cea mai importantă a lui Littel s-ar putea să fie mai degrabă una atașată exclusiv de numele său și de rezervele de prestigiu conținute în acesta, decât de calitatea propriu-zisă a reportajului. Așa se face că e încă principial de frumos că un laureat al premiului Goncourt merge pe 2 săptămâni în una din regiunile contradictorii ale Federației Ruse. Desigur, gestul trage mult la cântarul justiției morale, și mai puțin la cel al stării de fapt (câte divizii, vorba lui Stalin, avea Littell?).

Dacă valoarea literară e așa cum e, iar cea politică stă și mai jos, cartea lui Littell are cel puțin meritul de a oferi o speranță de vizibilitate pentru niște oameni din Cecenia pentru care cuvântul ”drept” și ”libertate” înseamnă mai mult decât hatârurile lui Ramzan Kadyrov.

Termeni cheie pentru cei care se întreabă care-o fi subiectul cărții: dictatura lui Kadyrov, corupție, sfârșitul (probabil definitiv) al ideii unei Cecenii independente, încălcarea drepturilor omului, Putin, geopolitică.

Au mai scris:

Vladimir Bulat

Le Figaro

Rue89.com

Marc Riglet (Lire)

Prague Watchdog

sursa imagine: Decitre.fr

4 thoughts on “Ramzan Kadirov: trimisul nostru special”

  1. Sunt mirat că volumaşul despre Kadyrov te-a dezamăgit! În fapt, Binevoitoarele şi “Cecenia anului III” trebuie cetite distinct, fără a avea aceeaşi grilă de lectură. Dar, cum bine sesizezi mai spre final, miza majoră a cărţii este să-şi asocieze numele cu o enormă problemă a acestei lumi: duplicitatea democraţiei universale!!! Căci Cecenia este privită de comunitatea internaţională prin prisma Rusiei, nicidecum ca o problemă în sine, căci acest stat nu EXISTĂ cu adevărat ca entitate propriei, suverană. E o construcţie artificială (în pofida declaraţiilor glamuroase ale lui Kadyrov! mă mir că nu-i scriu occidentalii numele cu “ff” în coadă…?). Iar Littell are o problemă cu mediul în care se naşte un dictator, care în esenţă poate fi şi un intelectual. Nu e cazul lui Kadyrov, dar e a lui Enver Hoxja al Albaniei…
    Oricum, părerea mea este că acest op nu are destinul pe care ar fi trebuit să-l aibă, şi îl merită, fiind eclipsat (probabil iremediabil) de “bomba” literară care este “BInevoitoarele”…

    Reply
  2. Vladimir, cred ca, pur si simplu, nu fac parte din publicul tinta al cartii care era destinata mai degraba publicului occidental, francez sau american bunaoara, care stie despre Cecenia franturi si bucati de opinie (in majoritatea sa), “orbite strategic” fie de opulenta lui Putin, fie de “prieteniile” politice germano-americano-franco-ruse…pentru populrizarea cartea- i minunata..
    pe de alta parte, elementul de noutate pentru un cititor ce urmareste in mod constant viata politica rusa, inclusiv Cecenia, rapoartele Memoriallului si abuzurile lui Kadyrov, e foarte subtire…de aia cred ca miza principala a cartii e una de imagine sau simbolica, si de aici, pe cai nestiute, politica…mai putin literara…
    in fine, ceea ce e mai important, nu-mi pare rau ca am citit-o…

    Reply
  3. cartoforii din cremlin continua pokerul imperialist,,divide et impera,,la moment atuurile sint detinute de masculul-alfa.insa motanasul cadirov creste, pe zi ce trece,o data va ajunge un tigru islamic.dresorii nu o data au fost sfirtecati de odraslele salbatice.insa putin nu pare a fi si un prost,cred ca se va ajunge la asasinarea ,,cadirov 2,,.maurul va trebui sa plece,cum? timpul va arata…

    Reply
  4. @catalin, scenariul tău pare puţin verosimil! mai degrabă va fi ceva neaşteptat…ce anume: vom vedea, dar foarte curînd. Aşa cum stau lucrurile azi convin ambelor părţi. Desigur!

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.