la o judecata de apoi

Scrisesem cândva o poezie (proastă, bineînțeles) în care întrebam (pe cine oare?) dacă au și găinile un rai al lor în care să-și odihnească sufletele (că de, corpurile le fripturim noi) sau măcar un purgatoriu la vreun capăt al lanțului trofic…Sper că da: poate Dumnezeul animalelor va fi mai puternic decât cel al oamenilor…

În imagine, coperta sugestivă (British Petroleum+Golful Mexican+victimele) a revistei The New Yorker, ediția din 7 iunie 2010.

2 thoughts on “la o judecata de apoi”

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.