Pentru că mass-media gândește catastrofic. Natura ei e aceasta – de a descrie catastrofe. Și nu pentru că ar ține morțiș ca lumea să fie o catastrofă, din contra, mass-media dorește să ordoneze lumea. Să o creeze și construiască: ceea nu este descris în mass-media, nu există în genere. Mass-media este un Creator: din Nimic, sau mai curând din haos, aceasta se vede obligată să facă Lumea. Apoi să o mențină, să o repare. Din acest motiv mass-media are nevoie de Haps, de Catastrofe – Lumea se creează doar din haos, doar haosul creează necesitatea ordinii. Deci: cu cât mai mult haos, cu atât mai multă ordine. Mass-media gândește teogonic și genealogic: teogonic, pentru că produce Lumea, genealogic, pentru că permanent ne reamintește posibilitatea distrugerii și deci, a unei noi creații. Ea descrie Lumea ca un Haos nu pentru că aceasta ar fi în sine o dezordine, ci pentru că e unica posibilitate pentru mass-media de a veni pe cal alb, cu bagheta magică, să spună cuvintele fermecate și să reconstruiască Ordinea deteriorată. În fiecare dimineață cititorul, ascultătorul, telespectatorul se trezește într-o lume dezordonată, pe care, seara, după jurnalul de la ora 7, sau lecturarea ziarului o lasă în ordine – creație a mass-media. Această ordine durează însă până a doua zi dimineața, adică până la următorul Haos….
Știrile sunt proaste, deci sunt bune. Vestea rea e o veste bună, știrea bună nu e o știre. Pentru că noutatea bună insinuează că lumea ar fi stabilă, iar cea proastă o arată ca instabilă, haotică. Iar Lumea trebuie să fie haoitică, ca mass-media să o stabilizeze. Cu cât mai nestabilă, cu atât mai bine.
Митко Новков (Mitko Novov), Грип по медиите, publicat în revista Култура.
vitalie,
ti-a scapat un “S” in titlu. poti sterge mesajul meu.
.-= vasgar´s last blog ..O urare pentru Observator cultural =-.
de vina e societatea de consum (iar in cazul nostru cea de tranzitie) care mai mult consuma decat produce. or, e inteleasca gresint sintagma “informatie inseamna putere”. pentru ca individul a inceput sa creada ca totalitate de informatie de care dispune il plaseaza cumva la un nivel mai inalt fata de semenii lui. ceea ce e, in fond, un fals absolut. totalitate de informatie de care dispun imi creaza lumea in care traiesc, pe de o parte. iar pe de alta, imi reduce siguranta proprie in fata necunoscutului, riscul crescand exponential.
si, atunci mass media zice si ea, ok, a la guerre comme a la guerre. fiecare cotidian striga in rupor “cumparati-ne ziarul nostru ca doar noi va oferim cele mai tari stiri, noi suntem nr.1, alfa si omega, totul pentru consumator in cele mai fine detalii etc”. (vezi aici porcaria http://bit.ly/3OQ40D)
mass media produce ofertele utilizand cele mai sofisticate trucuri de marketing, iar consumatorul de informatie mai crede inca in naivitatea proprie ca necesitatea lui creaza oferta. sa nu te prapadesti de plans, fata de isteriile politice (ca tot am adus vorba) pe care le gasesti pana si in cele mai respectabile ziare, s-au cand ii auzi pe niste oameni inteligenti spurcandu-se cu asa chestii?
.-= dorel curtescu´s last blog ..Un exercitiu de logica =-.
erata : in ziua cand citii articolul erau si niste evidientieri a textului cu rosu. barem pentru a crea imaginea de stire hot.
.-= dorel curtescu´s last blog ..Un exercitiu de logica =-.
@vasgar. rectificat. mersi. nu sterg mesajul, invat prin greseli…
@Dorel, hai sa-i zicem mai bine societate de masa (consum, tranzitie sunt termeni mult prea angajati si ancorati in niste traditii neneutre), si o intelegem nu ca o adunatura de oameni care doresc fiecare sa cumpere ceva, ci mai degraba ca o multime necoagulata, adica atomizata, de indivizi intre care sunt putine legaturi, si mai putina comunicare, ei toti incearca sa interactioneze, si pentru asta au nevoie de informatie (despre locul lor, sansele, structura lumii in genere, despre ceilalti), reguli (atat pentru explicatie, cat si pentru a le manipula), sensuri si valori…
ideal, mass-media ar trebui sa puna in legatura acesti indivizi atomizati furnizandu-le ceea de ce au ei nevoie si cam atat. adica sa asigure comunicarea comunitara, colectiva, publica…dar, pentru ca mass-media e un fenomen modern incadrat intr-un anume mediu social, ea trebuie sa suporte niste rigori ale mediului acesta: prima dintre ele fiind presiunea economica…rentabilitate, cost etc…mass-media functioneaza pe bani si trebuie sa fie rentabila…adica cineva sa dea banii pentru functionarea ei…nu ma grabesc sa spun ca proprietatea publica a mass-media ar fi o solutie, stim ce a fost, bunaoara in URSS – prea rapid, au cazut, ziarele pe post de unelte ideologice…
transformarea informatiei in marfa (informatia a fost putere intotdeauna, dar marfa a devenit recent – Mario Vargas Llosa se intreba abisal, in “Razboiul Sfarsitului Lumii”: cum poti sa-ti asumi dreptul de a vinde, deci a lua bani pentru Cuvantul Domnului?) e un proces uluitor, la capatul careia informatia trebuie sa se vanda, iar pentru asta, sa dezinformeze, pentru a se vinde mai bine..acolo unde e ordine, trebuie sa prezica haos, acolo unde e ok, ea trebuie sa caute catastrofe, abisuri, amenintari…paradoxul e ca aceasta se refera nu doar la mass-media ci la informatie in genere, inclusiv cea stiintifica, ideologica…o fi si din cauza pierderii unor legitimitati a priori (nu impresioneaza pe nimeni caracterul stiintific al unor lucruri, ele oricum trebuie dovedite, traduse in alte limbaje – matematica in device-uri tehnice, filosofia – in sfaturi practice, sociologia – in sondaje etc)…
pana la urma, si discursul intelectual e cumva catastrofal: vindem dezordine, ca sa avansam ordine (propusa de noi bineinteles) si suntem intr-o vesnica cautare de dezordini si haosuri pentru a le putea exploata…
ce altceva decat catastrofe sunt vesnicele intrebari stiintifice, culturale, ideologice?
solutia: mass-media e necesara, fiind cel mai comod mijloc de comunicare comunitara, iar calitatea ei e primordiala, dar, nu trebuie ocolite nici restul tehnologiilor de comunicare din afara mass-media: asociatii, cluburi de discutii, intalniri non-formale, bere in parc…
Noica, intr-o discutie cu Liiceanu, ii povesteste acestuia despre o conversatie care a avut loc intre Emil Cioran si Stefan Teodorescu. Cioran, pe care Noica il caracterizeaza ca fiind irascibil, a terminat prin ai sterge o palma lui Teodorescu (“lui Nenea”), la care celalalt ia spus doar atat “esti obiectiv!” 🙂
sa presupunem ca mi-ai dat o lectie. dar, am ceva sa-ti reprosez (fireste, pe marginea subiectului)… imi iau un ragaz de timp pentru a pregati sarcina.
mentionez doar ca sintagma de “ordine” si “haos” sunt argumente ce tin de toposul argumentarii tale proprii. in mod normal, noi blamam mass-media pentru cantitatea de informatie de proasta calitate care se refera la acelasi subiect, iar in cazul de fata avem o problema legata entropie informationala. pot sa fiu de-acord cu tine, atunci cand vorbesti de “haos” avand in vedere cantitatea de informatie care se suprapune oarecum unei realitati de acum cunoscute, care nu aduce cu sine nimic nou, ci e pur si simplu o compilatie de text venita din partea unui bot. (cred ca daca tot ai pomenit in ultimile randuri despre calitatea ei care e primordiala, ai putea sa-mi dai dreptate.)
.-= dorel curtescu´s last blog ..Un exercitiu de logica =-.
excelent articol. as mai adauga ca nu doar mass-media este vinovata de acest ‘pacat’, printre alti ‘vinovati’ se numara si guvernele (bune) si chiar intelectualii, dupa cum a mentionat si vitalie. in termeni hegelieni, a cunoaste/a gandi inseamna a diferentia, iar diferenta apare acolo unde ceva nu se potriveste (smth stands out). eu nu cred ca mass-media inventeaza catastrofe pentru a vinde informatia mai bine. pur si simplu orice stire in esenta ei trebuie sa fie ceva nou, ceva ce nu se potriveste, de aceea mass-media este mereu in cautarea unui punct de vedere din care lucrurile nu merg, iar acolo unde lipsurile sunt neglijabile, importanta lor le este exagerata. sistemul uman de perceptie este astfel construit (ca rezultat al evolutiei, presupun) incat nu observam decat ceea ce se diferentiaza. de exemplu, putem clipi de mii de ori pe zi fara a observa pentru ca asta face parte din normal. nici nu observam ca avem o inima care bate pina aceasta nu ne mangie pieptul cu cate un junghi. si nici nu vom citi vreodata in ziar ca un vehicol a parcurs distanta intre chisinau si orhei cu bine.
heidegger declara drept misiune a filosofiei cautarea dificultatilor nu a solutiilor (the mission of philosophy is making things difficult). intr-adevar, pe tot parcursul istoriei sale, filosofia (nu numai a mass-mediei) poate fi vazuta ‘as constantly looking for troubles’. : )
Sau ascultăm Radio Europa Liberă
.-= Paul Hodorogea´s last blog ..2. de ziua mea =-.