Valerian Osinskii, şeful TsUNKhU (The Central Administration for Statistics of the USSR – Administraţia Centrală pentru Statistică a URSS), dezvoltă în anii 30, o teorie a dispariţiei (otmiranie) statisticii în sistemul socialist: “Statistica este necesară acolo unde există fluctuaţii, adică în sistemul capitalist; acolo unde fluctuaţii nu există, statistica nu mai este utilă; acesta este unul din rezultatele socialismului.” (p.40) – în socialism statistica devine simplă contabilitate…
La congresul al XVII-lea al partidului Stalin declară – numărul populaţiei URSS este de 168 milioane locuitori. Pentru confirmarea acestei cifre, Partidul decide organizarea unui recensământ general al populaţiei Uniunii republicilor Sovietice Socialiste.
Niciodată, un eveniment de asemenea natură (dar şi avengură) nu a fost condus de o comisie care ar fi numărat atât de puţini demografi : Stalin, Molotov, Kaganovici, Mikoyan, Antipov, Bulganin.
Chestionarul a fost redactat de Stalin însuşi. Dispar întrebări legate de rudele absente temporar (populaţia ar fi indicat atunci şi motivele « călătoriilor » – deportări, emigrări). Acesta introduce însă, o întrebare suplimentară, cu privire la apartenenţa religioasă, aşa cum se practica în sec. XIX.
Recensământul se desfăşoară într-o singură zi – 6 ianuarie 1937. Între 5-8 ianuaire, ziarul “Pravda” dedică zilnic o pagină întreagă recensământului.
La 24 ianuarie sunt gata rezultatele preliminare : cifrele indică o populaţie de 156 milioane locuitori, 12 milioane mai puţin decât cifra lui Stalin.
Mihail Kurman, lucrător TsUNKhU, adresează o notă lucidă lui Stalin şi Molotov, în care explică motivele incongruenţei rezultatelor oficiale cu cifrele dorite de Partid. Printre altele, Kurman indică un număr mare de decese neînregistrate în unele părţi ale URSS: Kazahstan, Ucraina, unele regiuni ale Rusiei (Saratov, Stalingrad, Kursk şi Voronej) – regiuni unde a bântuit foametea, violenţa.
Un alt aspect neplăcut pentru partid a fost numărul neaşteptat de mare de credincioşi: „mai mare decât ne aşteptam noi. Aceasta indică o situaţie foarte proastă a muncii antireligioase.” (p. 44)
… Organizatorii recensământului sunt declaraţi „sabotori” şi internaţi în Gulag. Acolo urmele lor dispar. Rezultatele sunt secretizate.
(După Alain Blum « Naître, vivre et mourir en URSS » Payot, Paris, 2004)