literaturi nationale

într-un interviu acordat ziarului rus « Gazeta », scriitorul moldovean de limbă rusă Vladimir Lorchenkov, proaspăt laureat al concursului « Русская премия » (Premiul Rus), spune :

« (în spaţiul postsovietic) se desfăşoară un proces de crearea a literaturilor naţionale în limba rusă, asemănător cu apariţia literaturii în limba engleză în America şi alte foste colonii ale Imperiului Britanic.

reporter : Dar, în America, dacă nu considerăm limbile indiene, limba engleză era unica alternativă, iar în fostele republici sovietice, există alternative ale limbii ruse.

Nu cred, că ar exista o alternativă limbii ruse. La fel cum nu exista o alternativă limbii latine, pe teritoriile abandonate de romani – barbarii şi-au însuşit-o. iar în Moldova limba rusă are rădăcini mai profunde, decât credem noi. Limba oficială a statului Moldav medieval era slavona bisericească. »

Aş avea de comentat :

nu cred în viaţa lungă a fantomei « literatură naţională ». cred în scriitori moldoveni buni : acelaşi Lorchenkov, Iulian Ciocan, Dumitru Crudu, Vasile Gârneţ, Vitalie Ciobanu, Oleg Garaz, dar mă îndoiesc că vreunul din ei s-ar autoidentifica ca « scriitor naţional » sau ar avea planuri măreţe de construcţie a unei « literaturi naţionale ».

– însuşi conceptul de « literatură naţională » trebuie revizuit, updatat şi ajustat cumva la noile realităţi literare. Mă îndoiesc că am putea cupla acquis-urile deconstrucţiei, ale postmodernismului şi vocaţia europeană fie şi într-o formă profund « naţionalizată » cu vreunul din universurile semantice ale conceptului « literatură naţională ». cred în diferite forme de localism, universalism, ortodoxism literar sau trăire autentică a spaţiului limită care este Moldova.

mă gândesc apoi, că literatura naţională este un fenomen improbabil şi din motive…economice. Scriitorii moldoveni, de limbă rusă, română, bulgară sau franceză, engleză caută … pieţe literare. Pentru că cea locală este mică, ineficientă, prabuşită, nefuncţională (mai ştiţi ceva ?) a demarat un proces firesc de orientare spre pieţe noi. Aici fiecare decide pentru sine : vrei scrii în rusă (piaţa rusă este imensă), vrei în română, vrei în bulgară, vrei în engleză, vrei în franceză.

– de departe, nu există un acord asupra unui element definitoriu al scheletului literaturii naţionale care este limba. Cum nici unul dintre tinerii scriitori (rusofoni sau românofoni) nu ia în serios ipoteza unei limbi moldave, este greu de aşteptat apariţia, din cer sau altfel, a unei literaturi naţionale din moment ce unicul lucru ce-i leagă pe un Lorchenkov şi un Garaz este paşaportul albastru cu bifa cetaţean MDA. Alte cărămizi ale literaturii naţionale precum mitologia politică şi memorie istorică comună (cazul Elveţiei) sunt şi ele lipsă. Nici chiar figura enciclopedică a lui Dimitrie cantemir nu este suficientă pentru a acoperi abisurile care brăzdează fantasmagorica identitate moldovă.

– perspectiva cea mai reală/realistă mi se pare cea a comunicării, a dialogului între diferitele forme de expresie literară din unitatea politică Republica Moldova. Cam ceea ce lipseşte la moment. Există literatură locală dar e cumva împărţită în caste lingvistice, agiste, şi de toate genurile…

37 thoughts on “literaturi nationale”

  1. intr-un articol semnat de Andrei Cornea, citesc ca “dl Patapievici pare a lucra tot timpul cu presupozitia ca o filosofie nationala, in sensul tare al cuvantului, ramane posibila, asa cum e posibila si reala o literatura nationala. Insa literatura este organic legata de limba sa, e idiomatica, in vreme ce filosofia, nu.” Idei in Dialog, numarul de decembrie, 2007.

    Eu inteleg de aici ca pt o literatura nationala este definitorie limba sa. Ceea ce tu spui ca nu este asa. Sau gresesc eu?

    oleg

    Reply
  2. in teorie ar trebuie sa fie asa, desi exceptia elvetiana mi se pare notabila: sunt 4 limbi si o singura literatura nationala… dar acolo exista o mitologie politica comuna, un trait istoric impreuna pe cand in cazul Moldovei elementele astea sunt lipsa: o parte din minoritati sint recent importate, alta parte sint contopiti organic cu populatia majoritara, care la randul ei are si ea probleme cu identitatea… toate astea ma duc cu gandul la o imposibilitate a literaturii nationale in Moldova fie si in limba rusa, cum zice Lorchenkov…

    Reply
  3. Vitalie! TU spui ca: “o parte din minoritati sint recent importate, alta parte…(corect:))-, contopite organic in populatia majoritara”. Intrebarea mea: care sunt minoritatile recent importate in Moldova???
    Opinia mea, chiar cu riscul de a ma face din nou antipatimpatic, este ca moldovenii au fost de veacuri invecinate cu evreii, slavii, tiganii, gagauzii…Deci, la cine te referi?

    Reply
  4. Nu poate exista o literatura nationala moldoveneasca in sensul comun al termenului. Nu poate exista nici o literatura nationala moldoveneasca in limba rusa. De ce?

    1 – Pentru ca nu exista o natiune moldoveneasca si o limba moldoveneasca si o piata literara in Moldova. Scriitorii buni de limba romana se integreaza in literatura (nu neaparat nationala) de limba romana, scriitorul bun de limba rusa se integreaza in literatura rusa – dovada este ca Lorcencov a fost publicat in Rusia, citit in Rusia si premiat in Rusia.

    2 – Contradictie interna.

    Ce pare sa vrea sa spuna Lorcencov este ca el formeaza o Literatura Nationala Moldoveneasca de Limba Rusa, adica asa alege sa numeasca literatura pe care o produce. Aceasta este o denumire proprie, conventionala care il reprezinta. Daca el a ales sa-si numeasca astfel literatura – e ok.

    Cat despre comentariul lui Vladimir – e clar ca e vorba de rusi si rusofoni de alta origine injectati in aa. 50-80 pe langa toate uzinele construite de URSS. Hai si-om abera acum multicultural-tolerant… 🙂

    Reply
  5. Klaus, eu as fi ceva mai prudent in privinta aberarii “multiculturaslismului”! Caci nici rusii, nici ukrainenii, nici evreii, nici bulgarii – nu sunt de data recenta, adica din 1950-1980 cum spui tu – in Moldova. Aberatie este sa sustii asta…In scurt timp sa furnizez date statistice…si-o sa vezi!
    Sa vezi care e situatia in 1959 si 2004 – atunci mai “aberam”!

    Reply
  6. vladimir, e vorba de o parte din rusi si rusofoni, tinerii-specialisti veniti in perioada 50-80, pe langa uzine, dar si pe linie de partid etc…
    nu e o problema ca au venit, chiar e bine, pentru ca au fost, in mare parte, specialisti si absolventi ai unor facultati..
    din punctul de vedere al literaturii nationale, caci despre ea era vorba si, de aici, de constructiile nationale literare sau de alt gen, aceasta minoritate rusa sau rusofona nu a reusit sa negocieze cu etnia majoritara un contract social, nu a fost asimilata (eu zic ca e bine) si si-a pastrat cumva o orbita de orientare pro-ruseasca…
    un motiv in plus pentru ca asa-zisa literatura nationala moldoveneasca sa nu existe…
    ramane inca tare punctul 2 din argumentatia lui Klaus…

    Reply
  7. Pai monsieur Klaus, mai intai ne spui de ce nu este cu putinta o literatura nationala moldoveneasca (chiar si de limba rusa), iar dupa aia zici ca “e ok” ca marele autor discutat aici sa formeze o literatura nationala moldoveneasca de limba rusa. cum vine asta?

    apoi, eu n-am vazut ca Lorchenkov sa afirme ca face literatura nationala moldoveneasca de limba rusa. unde pot gasi un link cu mai multe chestii in sensul asta?

    in interviu marele ganditor a carui opera mi-a fost dat s-o citesc partial spune ca este “zapadnii pisateli”, si nu ceea ce spune monsieur Klaus. si mai spune ceva Lorchenkov – ca daca n-ar scri in rusa, opera sa ar putea fi luata drept o proza occidentala de buna calitate (care va sa zica limba este determinanta pt literatura). nu vad nimic, pornind de aici, in legatura cu “literatura nationala moldoveneasca de limba rusa”!

    sigur, poate nu stiu eu mai multe amananunte, si de aceea cer si alte surse daca le stiti voi.

    as mai avea o intrebare: daca limba noastra de stat ar fi romana, iar noi, o natiune romana. ei bine, in cazul asta putem vorbi de o literatura nationala? Asadar avand o limba si o natiune romana dar intr-un stat diferit- Ripablic ov Moldova.

    mersibaftaciao

    oleg

    Reply
  8. Lorcenkov mai afirmă: “Будущее молдавской литературы возможно, только если она будет писаться на русском языке. Что я и подтверждаю своим существованием и своей работой…” Tare!!!:D

    Reply
  9. Pai, “moldavskaja literatura” – poate fi in orice limba! n-are a face ca Lorcenkov o scrie in rusa. Ordonati – merci! – literatura asta nu exista pentru mine, eu il cetesc pe Lorcenkov pentru ca scrie o literatura interesanta, captivanta, nu pentru ca e “maldaveneasca”. Iar ce spune el, in privinta limbii ruse il priveste personal – e o capcana! Ha, ha!

    Reply
  10. Ripablic Of Moldova cu “maldavskii naţ jazzzyk” – e pt cei slabi de înger! eu nu găsesc că e un pericol să apară o “literatury maldavnească” – Transnistria o are demult!

    Reply
  11. Vladimir, citeste atent ce am scris si reactioneaza adecvat pentru ca risti sa te ignor.

    1 – N-am spus nimic despre bulgari,
    ucraineni si evrei

    2- N-am spus ca rusii din Moldova sunt de data recenta

    Mi-i interesant ce statistica poti aduce care sa nege afirmatia: “rusi si rusofoni de alta origine [au fost] injectati in aa. 50-80 pe langa toate uzinele construite de URSS [in RSSM].”

    🙂

    Reply
  12. Oleg, citeste si tu atent.

    La prima intrebare – diferenta dintre nume propiu si nume comun mi s-a predat la scoala in clasa 3. Nu stiu daca generatia ta daca a prins aceasta tema. Poate tii minte exemplele cu “om” este nume comun, dar “Ionel” este nume propriu samd.

    Am scris ca Lorcenco nu poate FACE literatura nationala moldoveneasca, pentru ca asta nu exista. Dar el isi poate NUMI literatura sa “Literatura Nationala Moldoveneasca” fara probleme. La fel cum altii si-au numit curentele dadaism, absurdism etc.

    In acelasi timp eu nu am AFIRMAT ca Lorcencov face acest lucru – adica isi NUMESTE astfel literatura. Ci am spus ca nu vad vreo problema daca alege sa o faca.

    Si daca ai atatea intrebari privind acest personaj – mergi la el pe blog si pune-i-le.

    Reply
  13. Diana, citatul pe care l-ai adus nu-i o butada. El are dreptate. Orice literatura de calitate facuta in Moldova in limba romana se va integra organic in literatura romana, cum si se intampla deja de multi ani.

    Unica sansa a statalistilor si moldovenistilor sa organizeze o “literatura nationala locala” sunt scriitorii de limba rusa.

    Reply
  14. voi incerca si eu o parere – literatura romana, potrivit unei definitii, e literatura scrisa de autori romani, respectiv intreaga literatura scrisa in limba romana. Deci criteriile ar fi identitatea autorului si limba in care scrie.
    Definitia ar putea fi valabila si pentru autorii de expresie rusa, banuiesc. Astfel avem scriitori romani din Basarabia, la fel am putea avea scriitori rusi din Basarabia. Orice alta titulatura care ar face referire la existenta unei natiuni sau unei limbi moldovenesti este o aberatie.

    Reply
  15. Hm, dar scriitorii din Transnistria, care scriu in romana cu grafie chirilica, oare din ce literatura fac parte?

    Ajutati-ma ca sa stiu pe ce raft pun o carte.

    Reply
  16. Incerc sa abordez tema din alt unghi.
    Se pare, literatura nationala moldoveneasca, a natiunii moldovenesti, cum ar veni, nu exista si nu va exista intr-un viitor apropiat. Sigur, ea ar putea fi cumva creata – un zombie literar cu legitimitate burebisto-decebalo-bogdano-stefana, cum sunt multe chestii in tara asta, dar ca organism literar viabil, cu metabolism sanatos, e imposibila…
    Exista, fara indoiala, un fenomen literar la chisinau, o viata literara, dar ea nu este un organism autonom, ci se percepe ca un apendice al unui leviatan literar mai mare : rus, european, roman etc… mai sint si alti factori care fac imposibil « nationalul » in sensul traditional si tare : globalizarea, postmodernismul, multiculturalismul, ateismul, emigratia etc… o literatura care si-ar asuma « nationalitatea » ar trebui sa aiba justificari forte, si pretentii de originalitate deosebita… sa zicem ca nu avem la moment chestia asta…
    s-ar putea, cum spune Klaus, ca literatura nationala moldoveneasca sa fie un brand nou conceput de Lorchenkov, pentru a-si gasi o nisa pe piata ruseasca (exista multe conditii favorabile – sensibilitatea rusa fata de diaspora, un anumit interes fata de literatura fratilor mai mici – apare, la Moskova, chiar o revista, Prietenia Popoarelor (Drujba Narodov), daca nu ma insel, o continuitate a regimului vechi) sau (as vrea sa subliniez chestia asta) pentru a-si afirma, sustine si intari distanta, intervalul, alteritatea fata de modul cum se scrie la Chisinau pe alocuri (cu excpetia unor disidenti interni, precum Garnet, Ciocanu, Ciobanu, ex-Savatie Bastovoi, fratii Vakulovski si unii poeti tineri), majoritatea literaturii produse in Basarabia se inscrie in 2 registre : triumfalist al puterii, si milos, autocompatimitor, patriotard al unei parti din « opozitie ».
    se poate deci, ca literatura moldoveneasca de limba rusa a lui Lorchenkov sa fie un semn de distinctie care ar fi inutil odata ce am atinge o anumita varsta a spatiului literar… moldovenitatea lui ar fi in acest caz un fenomen cu 2 implicatii :
    – o tema literara (Lorchenkov scrie totusi despre moldoveni)
    – un anumit tip de scriitura, inzestrata cu doza necesara de eruditie, cinism, sarcasm si multe alte ingrediente…
    In acest caz, faptul ca e in l. rusa, ca e in l. romana e o chestie minora

    Reply
  17. Klaus – credeam ca aveai ceva serios de spus, or vad ca te scoti cu subtilitati demne de copchii de clasa a 3-a. Habar n-am cand mi s-au predat aceste distinctii fundamentale pentru gandirea mea ulterioara, dar asta n-are nici o importanta, nu-i asa?

    Nume propriu si nume comun – asta-i toata shmecheria? Ok. Pai atunci ce parere ai daca cineva s-ar numi kantian (caci e liber s-o faca, nu-i asa?) dar ar scrie hegelian?

    Lasa-ma sa explic putin. Daca accepti ca nu poate fi vorba de limba nationala moldoveneasca de limba rusa (care-va-sa-zica aici intra in joc primul dintre termenii distinctiei facute de tine – avem un nume comun, asa este?), atunci cum poate cineva sa foloseasca aceasta denumire pt scriitura sa? Conform distinctiei tot de tine facute, se poate, caci va fi un simplu nume Propriu, este?

    Dar este, mi se pare, cel putin o neglijenta sa faci asemenea bazaconie. Avem, in cazu’ asta, termeni consacrati pe care nu poti sa-i folosesti de’amboulea, cu pretextul ca e un nume prorpiu! Sigur-sigur, daca ne ridicam la un nivel abstract, el poate sa faca asta fara nici o problema – dar va trebui, imediat, sa explice ce inseamna aceasta denumire. S-o explice, asadar. Or aici nu stiu ce explicatii poate gasi – fara a cadea, desigur, in distinctii puerile, cu care generatia ta a facut cunostinta in clasa a 3-a.

    Ce vreau sa spun e simplu – nu cred ca este ok sa foloseasca aceasta denumire (chit ca e nume propriu), pentru bunul motiv ca avem de-a face cu termeni consacrati care au radacini ferme. Iar daca tu crezi ca este in regula, pt ca fiecare isi poate alege “librement” un nume propriu, atunci avem o dovada ca nu am inteles bine lucrurile, si nu pt ca pur si simplu ne scapa o distinctie de ordin pur lingvistic.

    Sh-apoi, de ce sa folosesti termeni consacrati (ex. “literatura nationala”), de ce sa te complici degeaba, cand poti pur si simplu sa-i dai alta denumire? Nu ti se pare o prostie?

    Paralela cu alte curente precum absurdismul este aiurea. Iti spun si de ce?

    ciaobaftamersi

    p.s
    oleg

    Reply
  18. Anonim:
    Да еу де екземплу ымь скриу журналул ку литере арабе, пентру конспирацие. Ын линба ромынэ, дар ку карактере арабе. Дакэ дечид сэ-л публик, ынсямнэ оаре кэ а май апэрут о линбэ ши ынкэ о литературэ националэ?

    Vitalie: invata 2 lucruri –
    1) sa faci distinctia alfabet – limba
    2) decenta

    Reply
  19. oleg – ai inteles ce am scris in primul comentariu si dintr-a doua incercare ai replicat in tema. Iti inteleg parerea, dar nu o impartasesc – cred ca orice scriitor are dreptul sa foloseasca cum doreste el cuvintele si notiunile. Cenzura in numele “termenilor consacrati” sau in numele oricaror altor cauze imi repugna.

    Nu uita ca eu am emis o ipoteza, iti aduc citatul: “Ce PARE SA VREA sa spuna Lorcencov este ca el formeaza o Literatura Nationala Moldoveneasca de Limba Rusa, adica asa alege sa numeasca literatura pe care o produce. Aceasta este o denumire proprie, conventionala care il reprezinta. DACA el a ales sa-si numeasca astfel literatura – e ok.”

    Repet – daca te intereseaza atat de mult individul, gaseste-l si discuta cu dansul. Mai ales ca, banuind din lexicul tau (bazaconii, de’amboule s.a.) ca esti oleg brega, sunt sigur ca o sa te intereseze varianta Lorcencov de rezolvare a conflictului transnistrean 🙂

    Это закон, принятый до переговоров. Это парламент, в котором 25 процентов мест принадлежат депутатам от ПМР, 25 – от Гагаузии, и 50 – Правобережью. Это президент – приднестровец, премьер – гагауз, и спикер – житель Правобережья.

    Reply
  20. faina ipoteza! cand vad ipoteze care incep cu “pare”, apai cred ca nici nu are folos sa discut in continuare.

    oricum, cum poti sa lansezi o asemenea ipoteza, cum poate sa ti sa para in regula?

    vreau sa fiu cat se poate de clar. as mai incerca un mic excurs explicativ.

    sa zicem ca cineva scrie cateva carti. dar el vrea sa le incadreze intr-un anumit concept, sa le puna o eticheta. ei bine, le spune “literatura nationala…” (ca mai e moldoveneasca si inca si rusa, asta conteaza, acum, mai putin). dar cand poate sa foloseasca aceasta denumire? intr-un singur caz, cred: doar atunci cand cartile sale chiar pot fi acoperite de sintgma folosita. altfel, risca sa se faca prost inteles – si la ce bun i-ar trebui confuziile, cand orice om cu mintea limpede vrea sa fie bine inteles?

    asadar, nu e vorba de cenzura, Doamne fereste! ci pur si simplu de acuratetea folosirii conceptelor. nu este ok sa alegi orice vrei fara sa tii cont de nimic.

    Daca tu spuneai, in ipoteza ta (daca o mai putem numi astfel), ca lorcenkov isi denumeste scriitura “literatura nationala…” pentru ca ea corespunde sferei semantice a sintagmei, era ok. dar cand spui ca e ok ce nume si-a ales (si mai ales titlul in cauza), ei bine, atunci avem o problema. si cenzura n-are nici o treaba aici – e vorba, simplu, de igiena conceptelor (daca imi permiti aceasta expresie).

    ca sa fie foarte clar: tu, Klaus, nu esti liber sa te numesti cubist pt ca asa vor mushchii tai. poti face asta doar intr-un singur caz: cand tu chiar ai afinitati cu cubismul. altfel, cu siguranta ca nu vei fi luat in serios – chit ca vei aduce supremul argument care va suna “asta e alegerea mea!”.

    oleg

    noaptebunaciaocya

    Reply
  21. oleg, din cate stiu, expresia “literatura nationala” nu a fost inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia proprietatii Intelectuale, dovada ca o folosesc si eu, si tu, si Lorchenkov, si toti, in genere…e un concept care nu are un inteles/valoare a priori, ci se dezvaluie intr-un anume context…
    adica, faptul de a fi un termen consacrat (cine l-a consacrat? in ce context la consacrat? poate fi re-consacrat?) nu e un impediment…
    Lorchenkov insereaza acest concept intr-un sistem mai larg: literatura rusa. are dreptatea lui… si noi avem dreptatea noastra cand ii refuzam/acceptam/neglijam existenta…
    atata timp cat tipul ofera o oarecare consistenta si continut expresiei (si el o face prin scriitura lui),uzurparea este legitima…le fel cum e legitima preluarea unor termeni si redefinirea lor (revolutie, democratie ca sa fiu pe linie, dar si naturalism, clasicism, postmodernism etc)

    p.s. pentru klaus. nu e vorba de oleg brega, desi, pana la urma, nu conteaza cine spune ci ce spune..asa era parca. 🙂

    Reply
  22. Oleg, de aceea si m-a mirat ardoarea cu care te-ai apucat sa discuti ipoteza mea – nu imi pare foarte importanta.

    Cat despre fraza “tu, Klaus, nu esti liber sa te numesti cubist pt ca asa vor mushchii tai” – ar suna foarte natural din partea unui membru al comitetului central, de la un ofiter al KGB, de la un islamist militant sau de la vreun “vor v zakone”.

    “Intr-adevar na’ cine esti tu sa spui ce vrei si sa te numesti cum vrei la mine-n zona?”

    Inca ceva, am uitat sa raspund la o intrebare anterioara: “Pai atunci ce parere ai daca cineva s-ar numi kantian (caci e liber s-o faca, nu-i asa?) dar ar scrie hegelian?”

    Cred ca ar fi o catastrofa. O astfel de contradictie ar putea misca polii magnetici ai pamantului si toate reperele lingvistice conventionale s-ar prabusi sub imensitatea acestei crime contra filosofiei. Mai ales daca ar veni de la un scriitor incepator de limba rusa din Moldova. As lasa lucrul, as lasa familia, as lasa totul si as merge pe forumuri sa demonstrez ca el nu are dreptul sa faca asa ceva. Si daca ar insista in prostie, as merge din casa in casa cu o petitie adresata parlamentului si Academiei de Stiinte ca sa semneze oamenii in apararea puritatii kantianismului. Mai ales daca ar scrie heghelian.

    Reply
  23. Klaus, nu ne intelegem. Nu din cauza micilor agresivitati, ci pt ca eu cred tu nu ai inteles corect ce-am vrut sa spun. Eu am incercat sa inteleg cat mai bine cu putinta ideea ta, iar tu, pe de alta parte, cand citesti ce-am scris – o dai usor in regiunea kgb-ului sau alte minunatii cu cenzura.

    ma opresc aici. mai adaug doar ca singura mea problema este sa folosim conceptele cu ACURATETE. daca asta suna a kgb, eu sunt primul care va parasi aceasta discutie.

    si lui vitalic am sa-i spun exact acelasi lucru. nimeni nu este liber sa foloseasca dupa bunul plac orice concept ii place. sau, daca vreti, toata lumea are voie s-o faca.
    ceea ce conteaza, insa, este cum stii sa le folosesti, adica sa se vada cat de atent le folosesti. acuratetea si igiena gandirii nu este o libertate fara margini 🙂

    p.soleg

    Reply
  24. oleg, analogia kantian-hegelian nu este buna. pentru ca, daca te declari kantiat, trebuie sa faci un act de credinta unui set de reguli de gandire sau unor concepte care pot fi gasite intr-un loc concret (opera lui kant, sau hegel sau sartre, sau burta-verde 🙂 )…
    nu esti liber, in acest caz, sa umbli la concepte si sa abuzezi de ele pentru ca, exista un set obiectiv, formal de reguli si proceduri care limiteaza/desemneaza teritoriul kantian sau hegelian…asta in filozofie..
    in literatura si arta lucrurile stau ceva altfel… pot sa ma convertesc la un curent existent, pot sa creez altul (asta sugereaza Lorchenkov), pot sa jonglez cu termeni, notiuni, atitudini, asta e libertatea expresie artistice, nu?
    sa ne supram pe poeti ca fac metafore si utilizeaza anapoda expresii consacrate? eu zic ca nu…

    Reply
  25. Vad ca e toata lumea scolita care se da cu parerea pe acest blog -de aceea, chiar mur in gura nu-mi place sa dau, de aceea furnizez sursele datelor statistice de care facusem vorbire anterior:

    For Moldovan Census 1959-1970-1979 and 1989 see Airat R.Aklaev “Democratisation and Ethnic Peace. Patterns of Ethnopolitical Crisis Management in Post-Soviet Settings”, Ashgate Publishing Company, Vermont, USA, 1999.
    For Moldovan census 2004 see http://www.statistica.md/recensamint.php.
    For Transnitrian census 2004 see http://www.olvia.idknet.com/ol37-09-05.htm and http://www.languages-study.com/demography/pridnestrovie.html

    Reply
  26. Vladimir, e mai simplu:

    pentru perioada sovietica aici

    Se vede clar cresterea accelerata a proportiei de etnici rusi in perioada 1959-1989.

    Si pentru perioada tarista aici

    Astept interpretarea acestor date care sa contrazica afirmatia mea – citez inca o data pentru a nu-mi atribui idei straine cum ai mai facut-o:

    “rusi si rusofoni de alta origine [au fost] injectati in aa. 50-80 pe langa toate uzinele construite de URSS [in Moldova]”

    Astept argumente.

    Reply
  27. “Idei straine”? – fii sobru, baiete? Ce idei ai expus tu? Ceea ce ai scris tu acolo este o afirmatie amarata, si sovina pe de-asupra! Deci, nu poate avea loc un dialog…Imi pare rau.

    Faptul ca au venit (adusi) muncitori rusi sau cum le spui tu, rusiofoni (dar printre ei erau si etncii asiatice), acest fapt a dus cumva la decaderea “natiunii” maldavinesti?

    Reply
  28. Vladimir, o sa imi punctez afirmatiile si intrebarile ca sa iti fie mai greu sa le ignori.

    1. Nu sunt sovinist si nu am facut afirmatii soviniste. Te rog sa consulti dictionarele pe care le ai la indemana pentru a vedea ce inseamna acest cuvant.

    Sovinism – Atitudine politică constând în afirmarea superiorităţii unei naţiuni asupra altora, în manifestarea exclusivismului şi intoleranţei naţionale; naţionalism extremist.

    Nicaieri in posturile mele nu o sa gasesti afirmatii sovine.

    2. Astept de la tine scuze publice pentru calomnia: “Caci nici rusii, nici ukrainenii, nici evreii, nici bulgarii – nu sunt de data recenta, adica din 1950-1980 cum spui tu – in Moldova. Aberatie este sa sustii asta…”
    Nu am spus nimic din cele pomenite mai sus. Aceste afirmatii apartin imaginatiei tale in totalitate.

    Ca sa te ajut sa intelegi ce ai facut:
    CALOMNÍE, calomnii, s.f. Afirmaţie mincinoasă şi tendenţioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputaţia cuiva; defăimare, clevetire. – Din fr. calomnie, lat. calumnia.

    3. Iti raspund la intrebare: “Faptul ca au venit (adusi) muncitori rusi sau cum le spui tu, rusiofoni (dar printre ei erau si etncii asiatice), acest fapt a dus cumva la decaderea “natiunii” maldavinesti?”

    Nu.

    Daca tot iti atribui rolul de aparator al multiculturalismului, te rog sa ai respect fata de etnonimul celor cu care suntem “de veacuri invecinati”.

    MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni, -e s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Moldovei sau este originară de acolo; moldav. 2. Adj. Care aparţine Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova sau la moldoveni, originar din Moldova; moldovenesc, moldav.

    PS. Ma intorc la calomnia ta – repet, cu speranta ca vei intelege si reactiona adecvat – mi-ai atribuit afirmatii pe care nu le-am facut si pana nu recunosti acest lucru aici pe forum (scuze sunt sigur ca nu-mi vei aduce) nu iti mai raspund la nici un comentariu.

    Urari de bine si succes in lupta cu sovinii din imaginatia ta.

    Reply
  29. vladimir, eu nu cred ca e vorba de sovinism… klaus citeaza niste corelatii statistice, dar nu face afirmatii despre valoare, virtute, superioritate…
    in fine, ma tem ca discutia asta trezeste niste demoni cu care, credeam, am scos-o la capat, dar nu e asa…
    e poate vina mea ca am introdus in discutie chestia asta, doaream doar sa subliniez inexistenta unei natiuni moldovenesti (in orice sens) pe care s-ar plia o literatura nationala…vad ca a iesit altceva…

    Reply
  30. Domnule Klaus!
    Daca ma iei la sentiment si vrei scuze publuce, iata SCUZELE MELE, pentru acest malentendu!
    Si acum ca scuzele, sper, au fost acceptate sa o luam metodic:
    Tu spui:
    “e clar ca e vorba de rusi si rusofoni de alta origine injectati in aa. 50-80 pe langa toate uzinele construite de URSS.”. Dupa mine, repet – poate gresesc – fraza asta contine o afirmatie rastita si vehementa.
    Eu ti-am raspuns ca:
    “Caci nici rusii, nici ukrainenii, nici evreii, nici bulgarii – nu sunt de data recenta, adica din 1950-1980 cum spui tu – in Moldova. Aberatie este sa sustii asta…”. Ceea ce e adevarat! Fraza asta nu ti-am atribuit-o tie, ci am scris-o chiar eu, iar spunand ca e vorba de o aberatie, m-am referiot la faptul ca tu ai folist formula: “rusofoni de alta origine injectati in…”. Cine sunt aceste etnii? Despre asta e vorba, aici m-am inflamat. Mie imi place sa umblu la nuante, nu sa fac afirmatii categorice, cazone, definitive. Iar finalmente adaugi si sugestia ca uzinele au fost “injectate” cu material uman rusofon. Putea fi altfel, te intreb?! Cine putea lucra in ele?
    Iar cand sustin “multiculturalismul” ma refer exclusivmente la oamenii de cultura (artisti plastici, literati, muzicieni…), mai putin imi pasa mie cine si de ce a venit pe aceste meleaguri sa insurubeze buloane sau sa aschieze aliaj metalice etc.

    Reply
  31. …Iar cu vocabula Moldovean – mare atentie! Depinde de pe ce mal al Prutului il folosesti. Moldovenii isi pot spune ca sunt moldoveni – ca provin din provincia istorica “Moldova”, iar moldovenii mai fac oare parte din ea? Sau ei sunt moldoveni de la numele mandru al tarii lor? Ca sa fiu clar: eu nu sunt de acord cu faptul ca RSS Moldoveneasca si-a atribuit ca de la sine putere denumirea de Rep. Moldova. Tare mi-e ca mintenas Romania va emite pretentia in privinta denumirii statului pe care o are acum Grecia fata de Macedonia – veche provincie greceasca slavizata!

    Reply
  32. in fine, problema literara nu e ca au fost importate/injectate (sint termeni neutri care descriu miscare si fluxuri de oameni) minoritati, ci ca, cu mici exceptii, minoritatile si etnia majoritara nu prea comunica, inclusiv cultural..si aici motivele sint o grozavenie, atat printre ei, cat si printre noi…
    chiar daca o literatura antionala, cum am stabilit, este putin probabila, un proces literar este posibil, o viata literara sanatoasa, vie si viguroasa este o posibilitate reala…
    eu zic ca adevarata buba a literaturilor din md, fie de limba romana, fie de limba rusa sau altele, este ca nu comunica intre ele…
    s-a vazut si in cazul Lorchenkov: tipul este total necunoscut in mediile literare de limba romana, lipsind macar o referinta in revistele culturale de la noi

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.