Eminescu, Creanga, salam…

În România Franz Kafka „vinde” băuturi alcoolice. La Chişinău, Eminescu şi Creangă sunt invocaţi pentru a vine cârnaţi şi mezeluri… Ieri, la ProTv Chişinău, am prins un spot în care „măscăriciul” Gheorghe Urschi, care şi-a legat numele de majoritatea mărcilor comerciale (şi privatizaţionale), declama un fragment din celebrele scrisori ale lui Creangă către „bădia Mihai”:

Vino, bădie Mihai, să-ţi gătesc cârnăciori şi cotlete (prinosul basarabean în corespondenţa creango-eminesciană) la grătar, să…etc. de la „Carmez” Chişinău.”

Adicătelea, dacă tot se vând bine politic şi aduc voturi, de ce n-ar vinde şi nişte cârnaţi? Oare e atât de mare distanţa dintre cârnaţ şi politică?

Nu ştiu dacă invocarea unor simboluri literare sporeşte vânzările la cârnaţi sau la salam „Codru”, dar dezvirginarea, de către piaţă, a spaţiului „sacru” al memoriei culturale (pentru cine nu ştie, Eminescu şi Creangă sunt pietrele de temelie ale discursurilor identitare de o parte şi de alta a Prutului) este o noutate pentru Republica Moldova.

Într-un viitor nu chiar îndepărtat includerea numelor literare în manualele şcolare s-ar putea face şi în baza prestaţiei pe piaţa vânzărilor mărfurilor şi serviciilor a autorului… Adică în conformitate cu indicele de vânzări. Adio discuţii în privinţa „conţinutului ideologic” al scrierilor unui autor, vom opera cu cifre, milioane de lei sau măcar cota de piaţă. Autorii deja incluşi în manuale au un avantaj cert: cel de a fi „pomeniţi” şi trecuţi prin memoria şcolară…

Posibile sugestii pentru departamentele PR ale companiilor din Moldova şi aiurea:

Spiridon Vangheli şi „Guguţă” – se recomandă la sporirea vânzărilor articolelor de pielărie, accesorii pentru cap, căciuli, cuşme…

Vasile Alexandri şi „Pastelurile” – pe durata promoţiilor colecţiilor vară-toamnă, tomnă-iarnă, iarnă-primăvară a caselor de mode, sau pentru companiile ce se ocupă de comercializarea lemnulu…

Nicolae Labiş şi „Moartea căprioarei” – pentru vânzarea sistemelor de irigare („Seceta a ucis orice boare de vânt…”) sau pentru comercializarea articolelor de îmbrăcăminte confecţionate din materiale artificiale, ce nu pun în pericol viaţa animalelor…ori, în caz extrem, pentru sporirea vânzărilor la apa minerală ( „Ciuturile scot din fântână nămol”)…

Grigore Vieru şi „Cămăşile” – bună publicitate pentru orice magazin de textile bărbăteşti…

Geroge Bacovia şi „Plumb” – campanii sociale de sensibilizare a opiniei publice şi de reducere a furtului metalelor preţioase din liniile electrice de tensiune înaltă…

Alexandru Macedonski şi „Noapte de decembrie” – pentru campaniile sociale împotriva traficului de femei basarabene în Orient („Şi moare emirul sub jarul pustiei”)…

Mircea Dinescu şi „Moartea citeşte ziarul” – a se completa: Moartea citeşte ziarul nostru. Spotul e gata.

Alte idei?

2 thoughts on “Eminescu, Creanga, salam…”

  1. Bulgakov – Maestrul si Margareta, folosita, nu se stie de ce, pentru incurajarea productiei si consumului de stevie, bogata in vitamine, minerale, oligoelemente etc.

    Ilf si Petrov – Vitelul de aur – parizer

    Dostoievski – Crima si pedeapsa – campanie cu sprijinul Guvernului pentru combaterea furtului din autobuze

    se poate incerca si marketizarea cantecelor patriotice, dupa cum bine a intuit Ion Barbu intr-unul din trucajele sale : RASUNA VALEA pentru o campanie non-guvernamentala de sensibilizare a opiniei publice in privinta WC-urilor ecologice 🙂

    Reply

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.